FOTO Rămăşiţele unui simbol al luptei anticomuniste din Transilvania se întorc acasă
0O echipă de istorici şi arheologi a decoperit astăzi, la marginea unui cimitir din oraşul Năsăud, fragmente de oase care i-ar fi aparţinut lui Gheorghe Paşca, un maramureşan care s-a împotrivit comunismului şi care a fost executat de Securitate în 1956.
Coordonaţi de Gheorghe Petrov, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, câţiva specialişti în arheologie şi istorie au început astăzi săpăturile în căutarea rămăşiţelor unui maramureşean devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste în Transilvania. După câteva ore de săpături, rămăşiţele lui Gheorghe Paşca şi cele ale lui Gavrilă Rus, care au fost aruncaţi într-o groapă şi lăsaţi să îşi doarmă somnul de veci fără o slujbă sau o cruce, au fost descoperite.
Săpăturile au început astăzi dimineaţă, la ora 9:00, în cimitirul central din oraşul Năsăud. Aceasta este a treia acţiune de acest gen a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), următoarea deshumare fiind programată tot în Bistriţa-Năsăud, în apropierea oraşului Sângeorz-Băi.
Singurul indiciu despre locul în care au fost înmormântaţi Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus era o cruce din metal, care a fost pusă imediat după Revoluţie de familia luptătorului anticomunist pe baza mărturiilor localnicilor.
Cranii tăiate cu freza mecanică la autopsie
După câteva ore de săpături, arheologii au reuşit să găsească mai multe oase şi un fragment din craniu care se bănuieşte că ar fi aparţinut lui Gheorghe Paşca. În 1956, Gheoghe Paşca şi Gavrilă Rus, un tânăr din Bistriţa-Năsăud care şi-a petrecut ultimul an de viaţă alături de luptătorul anticomunist în pădurile din judeţ, au fost lichidaţi de Securitate.
„Din păcate, crucea a fost pusă la mormântul lui Gheorghe Paşca şi al lui Gavrilă Rus de către fiul partizanului maramureşean abia în 1990, din amintirile pe care el le avea de la mama sa, care a fost adusă de cineva aici şi i s-a arătat în secret locul unde soţul său a fost îngropat. Am găsit doar fragmente din scheletul unuia dintre partizani sau din scheletele amândurora, încă nu ştim până nu le analizăm. Un indiciu foarte clar care mă duce cu gândul că este vorba despre mormântul celor doi este reprezentat de fragmentele de craniu care par tăiate cu freza mecanică. Se ştie că ambele cadavre au fost autopsiate la sediul Securităţii”, a declarat Gheorghe Petrov, coordonatorul echipei.
Fiu născut în arest
Demersurile de deshumare şi mutare a rămăşiţelor lui Gheorghe Paşca în comuna maramureşeană Săliştea de Sus, locul de baştină al partizanului, au fost începute de familia acestuia şi sprijinite de preotul Vasile Rus din comuna Nepos. În anul 2009, preotul descoperise rămăşiţele bunicului său, şi el omorât alături de alţi cinci partizani de către securişti şi aruncat într-o groapă comună pe un deal din localitatea Hălmăsău.
De altfel, la deshumarea de luni a fost prezent şi fiul partizanului, pe care îl cheamă tot Gheorghe şi care are 58 de ani. Acesta a fost născută în arest, mama sa fiind reţinută pentru că a refuzat să dezvăluie locul unde se ascundea Gheorghe Paşca.
Împuşcat de 12 ori
Oamenii din zonă îşi amintesc şi acum, la mai bine de jumătate de secol de la odioasele execuţii, cum cei doi luptători anticomunişti, odată ucişi, au fost puşi în două lăzi din lemn şi aruncaţi într-o groapă la marginea cimitirului din Năsăud, într-o zonă unde erau de regulă înmormântaţi doar cetăţenii foarte săraci şi romii. Cei doi n-au avut parte de nicio slujbă de înmormântare, nici de o cruce sau de sicriu.
Curios este faptul că Securitatea le-a făcut autopsia celor doi, practică mai puţin comună, mai ales când era vorba despre „răzvrătiţi”. Potrivit echipei de arheologi şi istorici prezenţi luni la Năsăud, rapoartele medico-legale, păstrate în arhiva Securităţii, indică faptul că în trupul lui Gheorghe Paşca existau 12 orificii de glonţ, dintre care 4 se regăseau la nivelul feţei. Rămăşiţe identificate luni vor fi curăţate şi analizate pentru a se vedea cui aparţin, urmând să fie stabilite şi împrejurările în care aceştia au murit, pe baza mărturiilor şi ale documentelor Securităţii. Vor fi stabiliţi şi vinovaţii, chiar dacă poate sunt decedaţi şi nu vor mai putea plăti pentru ce au făcut.
Cine a fost Gheorghe Paşca
Maramureşeanul Gheorghe Paşca s-a născut pe 13 aprilie 1901, în localitatea Săliştea de Sus. Se ocupa cu albinăritul şi cu vânătoarea, ocupaţie pe care a transformat-o într-o adevărată măiestrie. Era un bun cunoscător al munţilor şi pădurilor din Maramureş.
A refuzat să predea puşca
În anul 1946 a intrat în conflict cu autorităţile pentru că a refuzat să-şi predea puşca de vânătoare cu lunetă, pe care ar fi primit-o cadou de la un grof austriac în timpul ocupaţiei maghiare. În 1949, Gheoghe Paşca şi fratele său, Dumitru, au hotărât să fugă, fiind hăituiţi de Securitate. Un an mai târziu, Dumitru este prins de securişti şi executat, iar Gheorghe s-a refugiat în pădure şi a rupt orice contact cu apropiaţii.
A trăit în munţi cu iubita
În 1950, Securitatea a încercat să dea de Gheorghe Paşca cu ajutorul Ioanei Vlad, o tânără din Săliştea de Sus, pe care a trimis-o în munţi să-l caute pe „răzvrătit” şi să dezvăluie locul în care se ascundea.
Partizanul a convins-o pe tânără să-i rămână alături, născându-i o fată. Gheorghe şi Ioana au trăit împreună trei ani, într-un bordei săpat în Măgura Telciului, în Bistriţa-Năsăud. În 1953, Securitatea a capturat-o pe Ioana Vlad, care era din nou însărcinată, dar Gheorghe Paşca a reuşit să scape. Femeia a născut, câteva luni mai târziu, în arest, un băiat, pe care l-a botezat tot Gheorghe.
Prinşi şi executaţi în 1956
În 1955, Gheorghe Paşca ajunge într-o pădure din apropierea satului bistriţean Bichigiu, unde i se alătură şi Gavrilă Rus, un tânăr chiabur care dezertase din armată în timpul efectuării stagiului militar. Un an mai târziu, pe 5 februarie 1956 cei doi sunt prinşi de Securitate şi executaţi. Trupurile lor au fost lăsate în centrul oraşului Năsăud, pentru a da “un exemplu” localnicilor, apoi au fost aruncate într-o groapă de la marginea cimitirului năsăudean.
Vă mai recomandăm:
Gheorghe Paşca este unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti care s-a ascuns vreme de 10 ani în pădurile din Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. După ce le-a rezistat comuniştilor preţ de un deceniu, partizanul s-a sinucis pentru a nu fi capturat. În cinstea lui în Năsăud se va ridica un monument. De asemenea, trupul său se va întoarce în Maramureş la Săliştea de Sus.
Preotul Augustin Pop a fost împuşcat în cap în data de 10 octombrie 1944 de către un soldat neamţ, alături de alte 6 persoane. El a fost singurul care a supravieţuit şi nimeni nu-şi explică cum a reuşit asta, mai ales că nu a beneficiat de îngrijiri medicale corespunzătoare. Credincioşii din Mijlocenii Bârgăului consideră această vindecare drept un miracol.
Se încarcă comentariile...
