Bistriţa

articolul anterior articolul urmator

Lacul Colibiţa va fi secat pentru a fi reabilitat. „Marea de la munte“ îşi ia adio de la turişti

1
14 Sep 2018 15:20:31
Autor: Bianca Sara Gavrilă
Hotelierii din zonă au amenajat plaje artificiale, care te duc cu gândul la litoralul românesc FOTO: Bianca Sara
Hotelierii din zonă au amenajat plaje artificiale, care te duc cu gândul la litoralul românesc FOTO: Bianca Sara

Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a anunţat vineri, la Bistriţa, că Lacul Colibiţa, numit „Marea de la Munte”, va fi golit în această toamnă, urmând ca în primăvara anului viitor să înceapă lucrările de curăţare şi reabilitare a barajului.

La un an de când a fost declarată staţiune turistică, localitatea care adăposteşte Lacul Colibiţa riscă să devină neatractivă pentru turişti. Asta pentru că „Marea de la Munte” urmează să se golească de apă.
 
Este vorba despre un proiect prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare, derulat de Ministerul Apelor şi Pădurilor. Vestea a fost dată vineri, chiar de ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Bistriţa. 
 
Operaţiunea de golire a lacului, care se va întinde pe 4-5 luni, va fi realizată în toamna aceasta, urmând ca în primăvara anului viitor să înceapă lucrările de curăţare a lacului, de reabilitare a barajului şi de consolidare a malurilor râului Bistriţa Ardeleană, conectat la lac. 
 
Valoarea acestui proiect ajunge la 27,8 milioane de euro, motiv pentru care a durat câţiva ani buni până când s-au găsit bani pentru aceste lucrări. 
 
„Ne propunem ca la acumularea Colibiţa să începem golirea barajului, iar în primăvară să începem lucrările la acest baraj. Nu este vorba numai de baraj, ci tot ce înseamnă Râul Bistriţa, din aval de baraj şi până unde se varsă în Şieu. Tot cursul Râului Bistriţa va fi amenajat, astfel încât acest râu să fie unul care să nu prezinte un pericol. În momentul în care proiectantul va avea soluţiile cât de cât creionate voi face o întâlnire între autorităţile publice judeţene şi locale, proiectant, reprezentanţii noştri de la ABA Someş-Tisa, în care vom discuta dacă soluţiile sunt în concordanţă cu nevoile populaţiei din zonă. Vrem să facem un proiect care să folosească cu adevărat comunităţilor din acea zonă”, a declarat în cadrul conferinţei de presă, de vineri, de la Bistriţa, ministrul Ioan Deneş.
 
Aceste lucrări vor presupune un nou şantier la Colibiţa, după ce anul acesta au început şi cele de realizare a reţelelor de apă şi canalizare, plus modernizarea drumului care înconjoară lacul. 
 
Lucrările presupun reailitarea în totalitate a măştii barajului, reabilitarea sau înlocuirea echipamentelor electromecanice din casa vanelor golirii de fund, a conductei de by-pass sau decolmatări. 
 
Doar pentru golirea lacului sunt necesare între 3 şi 5 luni, iar umplerea lui se întinde pe aceeaşi perioadă de timp. Lucrările se vor întinde şi ele pe cel puţin un an de zile. În ultimele decenii nu au fost realizate niciun fel de lucrări de reabilitare a barajului. 
 

Cum a luat naştere una dintre cele mai căutate locaţii din Ardeal

 
Lacul este unul artificial şi a fost realizat pe locul unei foste localităţi. Acesta a fost făcut dat în folosinţă în 1977. În anul 1979, satul este strămutat pe dealurile din apropiere, la Miţa, întrucât încep lucrările hidrotehnice, rezultatul acestora fiind acoperirea vetrei satului şi apariţia lacului de acumulare. Mai exact, pe râul Bistriţa Ardeleană se construieşte un baraj şi astfel ia naştere actualul lac Colibiţa, cu scopul de a alimenta cu apă localităţile de pe Valea Bârgăului. 
 
Localitatea Colibiţa, situată la o altitudine de 800 de metri, a luat naştere în urmă cu peste 150 de ani. În anul 1850, pe locul unde acum se află lacul de acumulare, puteam număra doar 14 locuitori, care şi-au amenajat acolo un gater şi o biserică. Aceasta din urmă a fost ridicată în 1869. 
 
 
În acelaşi an se construieşte şi un drum care leagă Colibiţa de Mureşenii Bârgăului, pentru a favoriza transportul de material lemnos. Numele de Colibiţa vine de la „colibe“, locuinţele temporare construite de primii ciobani care au transformat, fără voia lor, acest loc pitoresc într-o localitate. 
 
În jurul anului 1918, în micuţul sat de la poalele Munţilor Bârgăului şi Călimani vine tâmplarul de origine germană W. Ianitchi, care vede potenţialul localităţii şi construieşte aici mai multe vile pentru saşii din Bistriţa. Prima vilă este construită în 1922, aceasta punând bazele unei staţiuni din ce în ce mai căutate. 
 
Vilele şi casele de vacanţă sunt completate de aşezăminte construite de către locuitorii văii Bârgăului, aşa se face că, în 1966, localitatea are deja 689 de locuitori, pentru ca în 1974 să ajungă la 818. Locul este luat în calcul pentru relaxare şi tratament încă din 1925, când o asociaţie de medici din Cluj construieşte un sanatoriu care a funcţionat până în anul 1944, când a fost incendiat. În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, Colibiţa ajunge oaza de sănătate a studenţilor, orfanilor şi elevilor din întreaga Transilvanie.
 
Strămutarea nu a dus la dispariţia totală a satului, ci din contră la dezvoltarea acestuia în noua locaţie. După construirea lacului de acumulare apar primele vile de vacanţă pe malurile acestuia, iar Miţa, localitatea care îi adăposteşte pe cei strămutaţi, începe să fie numită Colibiţa. Locuitorii spun că şi acum, când e secetă, se poate observa în lac turla bisericii din vechiul sat inundat. 
 
 

Vă mai recomandăm:

 
Una dintre marile probleme ale mării din creierii munţilor se rezolvă? Turiştii ar putea avea acces neîngrădit la lacul Colibiţa
 
Raiul de la Colibiţa, locul unde marea s-a mutat la munte. Cum s-a născut noua „revelaţie“ a turismului românesc

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Galeriu Crestinu
14.09.2018, 17:47:46

Cine stie daca mai baga inapoi apa..... ..vedeti in ce hal au ajuns Portile de Fier acolo...pe Dunare.....

Modifică Setările