Misterul castelului lui Dracula încinge în continuare imaginaţii. Traseul turistic fără destinaţie imaginat în Pasul Tihuţa

Publicat: 03.09.2016 10:15

Ultima actualizare: 10.08.2022 21:56

Având în vedere că unele date istorice şi locurile prezentate în romanul „Dracula“, al lui Bram Stoker, sunt parcă rupte din realitate, nu puţini au fost cei care au căutat castelul contelui pe dealurile din Pasul Tihuţa. De altfel, un profesor de geografie din Bistriţa organizează trasee în căutarea obiectivelor care l-ar fi putut inspira pe autorul irlandez.

„Castelul e chiar pe muchia unei prăpăstii fără fund. O piatră aruncată pe geam ar cădea o mie de picioare fără să atingă nimic în calea ei. Cât vezi cu ochii, un ocean de vârfuri de brazi, întretăiat pe ici-colo de hăuri întunecate şi de câte un fir argintiu, râurile care clocotesc prin păduri. (...) Castelul fusese zidit pe piscul unui munte, astfel încât să fie inexpugnabil din trei părţi, iar ferestele vaste aducătoare de lumină şi mijloc de apărare totodată se aflau în afara bătăii arcului sau balimezului. Către apus se vedea o vale adâncă şi de acolo, întinzându-se până departe, lanţurile de munţi semeţi“. Aşa descrie personajul Jonathan Harker castelul lui Dracula, în romanul lui Bram Stoker, din 1897.

În România, multe locuri ar putea să corespundă descrierii, astfel că nu e de mirare că turiştii, mai ales cei veniţi din străinătate, sunt atraşi în mai multe zone ale ţării spre „adevăratul castel“ sau spre „adevăratul drum al lui Dracula“. Este şi cazul zonei din apropierea oraşului Bistriţa. Întreaga acţiune a cărţii s-ar fi desfăşurat în Pasul Tihuţa, cunoscut în trecut ca Pasul Bârgăului, susţin cu mândrie localnicii.

De altfel, ca un fel de confirmare a venit şi vizita în Pasul Tihuţa a stră-strănepotului lui Bram Stoker, Dacre Stoker, în anul 2013. Locuitorii din zonă sunt convinşi că aici s-a „născut“ contele Dracula, că romanul include chiar date istorice despre Bistriţa, precum şi o parte din legendele şi miturile care încă mai circulă prin satele care înconjoară Pasul Tihuţa. Chiar dacă Dacre Stoker a mărturisit că autorul poveştii, stră-străbunicul său, nu a călcat niciodată în Transilvania.

50 DE DRUMEŢI ÎN CĂUTAREA POVEŞTII

Se pare că Bram Stoker s-a inspirat din cărţi de istorie, dar se presupune şi că s-ar fi inspirat de la un prieten originar din România, care i-ar fi povestit despre această zonă. Profesorul de geografie Ioan Bâcă, din Bistriţa, fascinat de această zonă, dar şi de legendele din jurul romanului lui Bram Stoker, a căutat şi el castelul lui Dracula.

Ba chiar a început să organizeze drumeţii „pe urmele lui Dracula“. În luna iulie, cu ocazia Festivalului Usturoiului, un eveniment dedicat contelui Dracula şi legendelor din zonă, a avut loc o primă astfel de drumeţie, până pe vârful Frumuşeaua, unde se spune că ar fi existat o cetate care l-ar fi putut inspira pe Bram Stoker.

Citește și: Pisici din întreaga lume vor face spectacol la Castelul Bran

50 de persoane au vrut să afle istoria, dar şi legendele acestor zone, care ar fi putut avea legătură cu personajul autorului irlandez. Localnicii au fost şi ei implicaţi în „poveste“ şi chestionaţi cu privire la legendele locului.

„De ce a ales Bram Stoker Pasul Bârgăului pentru a face trecerea între lumi? Nu ştim exact. Cert este că în zonă există foarte multe poveşti despre o cetate legendară, care s-ar afla pe vârful Frumuşeaua sau Răchiţeaua. Probabil plecând de la acest mit al cetăţii, şi autorul irlandez şi-a fixat această zonă drept loc pentru castelul contelui descris în carte“, precizează profesorul de geografie Ioan Bâcă.

Drumeţia spre Vârful Frumuşeaua durează aproape două ore, deşi nu are mai mult de 13 kilometri. Cei care s-au încumetat să-l facă sub îndrumarea profesorului au avut parte de un drum pietruit, despre care se spune că ar fi de pe vremea romanilor, iar mai apoi, de o pantă destul de abruptă, care i-a purtat spre Vârful Frumuşeaua, la 1.213 metri altitudine.

Peisajul se sălbăticeşte cu fiecare pas, natura fiind presărată şi cu ceva istorie: tranşee circulare care ar data din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit profesorului de geografie, aici s-ar fi făcut săpături arheologice prin anii ’70, însă nu s-ar fi găsit urme care să ateste existenţa unei clădiri.

„Din câte ştiu eu, Vârful Frumuşeaua şi acea zonă în general nu a făcut obiectul cercetărilor arheologice întreprinse de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, cel puţin nu după Revoluţie. Cu toate acestea, poate fi o idee interesantă să vedem dacă acolo chiar a fost o cetate sau altceva. Eu, personal, nu ştiu de existenţa vreunei cetăţi prin zonă“, a subliniat Radu Zăgreanu, cercetător şi arheolog din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud. Chiar şi aşa, localnicii şi turiştii rămân cu un semn de întrebare şi cu dorinţa de a explora zona în căutarea urmelor lui Dracula.