Primarul care a reinventat CAP-ul într-o comună din Ardeal: „Oamenii nu se mai descurcă să-şi vândă produsele“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Primarul Vasile Silaşi vrea ca cooperativa pe care a pus-o pe picioare alături de săteni să producă începând din această toamnă FOTO: Arhivă Personală
Primarul Vasile Silaşi vrea ca cooperativa pe care a pus-o pe picioare alături de săteni să producă începând din această toamnă FOTO: Arhivă Personală

Un primar din Ardeal, alături de alţi peste 20 de consăteni, a pus pe picioare o cooperativă agricolă şi de producţie. Începând din luna octombrie, aceasta va transforma resturile vegetale adunate de pe terenurile oamenilor în peleţi pentru încălzire. Investiţia totală trece de 45.000 de euro şi este susţinută de membri cooperativei.

CAP-ul n-a murit, CAP-ul se transformă. Este zicala după care se conduce primarul comunei bistriţene Chiochiş Vasile Silaşi, care, împreună cu alţi consăteni, a pus pe picioare una dintre primele cooperative agricole de producţie post Revoluţie. 

Acesta spune că nu-i place ideea de cooperativă, tocmai pentru că îl duce cu gândul la CAP şi comunism, însă avantajele oferite de această formă de organizare l-a determinat să pună pe picioare Cooperativa Agricolă de Producţie Zestrea, fără să clipească. 

„Am văzut că oamenii nu se mai descurcă cu produsele, nu pot să-şi vândă produsele. Aşa că am zis să facem o cooperativă, cu ajutorul căreia să îi sprijinim. Am luat parte la nişte şedinţe, am văzut exemple în alte părţi şi am hotărât că se poate face şi la Chiochiş aşa ceva”, a declarat primarul Vasile Silaşi. 

Alături de primarul Vasile Silaşi s-au înscris alte 25 de persoane, în principal oameni din localitate. Printre membrii asociaţiei se numără şi deputatul de Bistriţa-Năsăud, Daniel Suciu. 

În ciuda faptului că a fost înfiinţată abia anul acesta, cooperativa se pregăteşte să înceapă producţia încă din toamnă. Primul proiect al cooperativei vine să scape comuna de resturile vegetale de pe terenuri sau alte suprafeţe agricole sau silvice.

Aceste resturi vor fi transformate în peleţi pentru încălzire. Linia de producţie a fost deja achiziţionată, în momentul de faţă fiind construită hala care o va adăposti. Doar linia de producţie a costat 37.000 de euro, urmând ca hala să mai scoată din buzunarele membrilor încă 10.000 de euro.

cooperativa agricola bistrita 1

Linia de producţie aşteaptă să fie asamblată, odată ce va fi gata hala care o va adăposti (Foto: Arhivă Personală)

Dacă totul merge conform planului, primarul spune că în 1 octombrie la Chiochiş se va produce prima serie de peleţi. 

„Totul s-a făcut din banii noştri, aşteptăm să vină luna octombrie să încercăm să accesăm fonduri europene prin intermediul unui GAL (Grup de Acţiune Locală). Linia respectivă a costat 37.000 de euro. Încă căutăm soluţii de finanţare. Aceasta a fost înţelegerea noastră, fiecare intră în asociaţie cu părţi egale, fiecare beneficiază de profit în mod egal. În înţelegerea noastră nu acceptăm sume de bani mai mari. Totul se împarte la acei membri ai cooperativei. Când am hotărât să înfiinţăm această cooperativă am hotărât ca cel puţin trei ani de zile veniturile să fie direcţionate spre investiţii”, explică edilul.

Deşi încă nu a dat drumul la producţie, deja există cerere pentru peleţii din lemn, folosiţi pentru încălzire. Aceştia sunt mult mai rentabili decât clasicul lemn. 

„Având în vedere că există o criză a lemnului, mai ales în zona de şes în care suntem noi. Ar rezolva de asemenea o mare parte din problema resturilor vegetale, de pe păşuni, de pe terenurile agricole. Acestea vor fi transformate în peleţi. Momentan acestea se ard, putrezesc sau pur şi simplu sunt lăsate să crească în continuare”, explică primarul.

cooperativa agricola bistrita 3

Doar utilajele au scos din buzunarele membrilor asociaţiei 37.000 de euro (Foto: Arhivă Personală)

Potrivit acestuia, cererea este foarte mare atât pe piaţa românească, cât şi pe cea vestică. 

„Dacă reuşim să acredităm produsul ca şi calitate, certificat în laborator, ne putem îndrepta spre pieţele din Germania şi Austria. Peleţii aceştia sunt folosiţi în special în zonele unde nu există gaz, unde oamenii se încălzesc cu ajutorul lemnului . Aceşti peleţi reduc considerabil consumul pe timp de iarnă”, mai spune Vasile Silaşi.

Linia de producţie are o capacitate de 10 tone de peleţi pe zi. Pentru a realiza 10 tone de peleţi este nevoie de 12-14 tone de materie primă. Potrivit calculelor edilului, în acest moment, terenurile din comună asigură materie primă pentru următorii 10 ani. 

Salcie energetică şi abator mobil

Următorul pas este plantarea a 100 de hectare de salcie energetică, aceasta urmând să asigure materia primă în continuare. 

Un alt proiect al cooperativei este un abator mobil şi o carmangerie, pentru care primarul speră să prindă finanţare printr-un GAL (Grup de Acţiune Locală). Edilul vede materializat acest proiect în următorii trei ani. 

 „Comuna Chiochiş are o tradiţie în creşterea porcului. Sunt foarte mulţi crescători de porci. Atunci cu acest abator mobil şi carmangerie putem crea un produs tradiţional şi să ajutăm şi oamenii să îşi vândă produsele la preţuri acceptabile şi să fie încurajaţi să crească animale. Intrăm pe lanţuri scurte,nu vrem producţie mare, vrem produse de calitate, mai scumpe, care să asigure un profit ţăranului”, explică Vasile Silaşi. 

Vă mai recomandăm:

Cum a reînviat un fost primar un vin extrem de căutat acum mai multe secole. Realizarea unei picturi, plătită cu licoarea valoroasă

Poliţistul român ales primar într-o comună din Germania. Este recunoscut pentru generozitatea ieşită din comun

Revoluţia vine de la sat: un primar din Ardeal vrea să încălzească instituţiile publice din bătătura sa cu apă termală

Porcul unguresc pe cale să facă România celebră în lumea preparatelor din carne. „Jambonul de Parva“, delicatesă din porc Mangaliţa inventată în Bistriţa

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite