Olimpicii Bistriţei: Rareş Buhai, geniul informaticii, visează să studieze afară şi să-şi clădească o carieră în ţară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tânărul de doar 17 ani este mândria Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” FOTO: Bianca Sara
Tânărul de doar 17 ani este mândria Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” FOTO: Bianca Sara

La 17 ani, Rareş Buhai se pregăteşte câte 5 ore pe zi, reuşind să pună Bistriţa-Năsăud pe harta informaticii. Bistriţeanul a reuşit să aducă în ţară nu mai puţin de 8 medalii de aur şi numeroase distincţii de la concursurile internaţionale de informatică. Geniul informaticii vrea să studieze afară, iar mai apoi să se întoarcă să-şi clădească o carieră în ţară, dacă situaţia se va îmbunătăţi.


A început dintr-o pasiune nebună pentru informatică, susţinută de profesorul său Constantin Gălăţan de la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”. În ultimii doi ani a colindat întreaga lume, deşi abia îşi făcuse buletin când a început.

A însoţit lotul de informatică al României la mai toate competiţiile şi s-a întors învingător de fiecare dată. Are în palmares nu mai puţin de 8 medalii de aur, fiind un adversar „de temut” la toate competiţiile internaţionale la care participă.

În clasa a-IX-a a ajuns în lotul naţional de informatică, după ce a obţinut aurul la olimpiada naţională. A fost cel mai tânăr component al lotului naţional care avea să reprezinte România la cele mai importante competiţii de profil.

Constantin Gălăţan, profesorul olimpicului se asigură să-i testeze limitele lui Rareş, pentru a „garanta” faptul că următoarea medalie va ajunge tot la Bistriţa. Eforturile nu sunt de neglijat, bistriţeanul pregătindu-se în jur de 5 ore pe zi.

Întrebat unde şi-ar dori să studieze, palmaresul său impresionant permiţându-i bistriţeanului să aleagă orice universitate de pe mapamond, Rareş Buhai spune:

„Aş vrea să studiez în afara ţării, în SUA sau Anglia, încă nu m-am decis”.

Nici când vine vorba despre carieră Rareş Buhai nu este decis, ştie doar că va profesa în domeniul pe care l-a cucerit pur şi simplu încă din primul an de liceu.

„Dacă situaţia din România se va îmbunătăţi iau în calcul şi posibilitatea de a mă întoarce să profesez aici”, adaugă Rareş Buhai care este conştient de oportunităţile oferite de performanţa sa.

Adria Ciuca a lăsat piaţa muncii din Anglia pentru provocările româneşti

Adria Ciuca a luat la rând olimpiadele naţionale, din dorinţa de a face performanţă. S-a înscris mai apoi la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj. Chiar din anul al doilea a primit o bursă la o universitate din Marea Britanie şi nu a ezitat să profite de şansă.

Experienţa de la Universitatea Kingston din Marea Britanie i-a confirmat bănuiala: şcoala românească nu răspunde tocmai ceinţelor pieţei muncii axându-se mai mult pe „toceală” şi mai puţin pe practică, aşa că a ales să-şi definitiveze studiile în Anglia.

adria ciuca

Adria Ciuca, la terminarea studiilor (FOTO: Adria Ciuca)


După terminarea studiilor a avut posibilitatea să rămână în Mare Britanie bucurându-se de un venit care avea să-i asigure un confort financiar. Nu a făcut asta şi a preferat să se întoarcă în ţară pentru că îi plăceau provocările, iar piaţa românească a muncii nu duce lipsă de „încercări”.

Ajunsă în Bistriţa, oraşul natal, s-a angajat la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, slujbă la care se adaugă şi una part-time la un grup de acţiune locală, unde este facilitator de dezvoltare comunitară. Volumul de muncă nu este de neglijat, iar suma câştigată în ţară nu reuşeşte să o egaleze pe cea pe care ar fi primit-o în Marea Britanie, însă bistriţeanca nu regretă pasul făcut.


Vă mai recomandăm:

"Copilul de aur al informaticii" învaţă cinci ore pe zi şi vrea să muncească în ţară: „Mi-ar plăcea să rămân în România fiindcă sunt român“

FOTO Cel mai bun antrenor din Liga I a informaticii

Poveştile celor mai buni elevi din Bistriţa-Năsăud. Alexandra Rînja şi Adria Ciuca ne vorbesc despre performanţă





 

Bistriţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite