Bistriţa

articolul anterior articolul urmator

Românul care reface spectaculoasele mese ale boierilor de pe vremuri: cele mai ciudate preferinţe culinare

0
28 Feb 2017 06:06:44
Autor: Bianca Sara Gavrilă
Reconstituire culinară - 2013 - Bistriţa FOTO: Teodor Danciu
Reconstituire culinară - 2013 - Bistriţa FOTO: Teodor Danciu

Mesele bogaţilor de acum câteva sute de ani erau compuse, de exemplu, din peşte proaspăt prins, raci sau hribi. Un bistriţean face reconstituire culinară, după îndelungi documentări.

Teodor Danciu are 66 de ani şi jumătate de viaţă şi-a dedicat-o artei. El s-a pregătit în artelor plastice şi decorative la Timişoara, dar a ajuns să abordeze o zonă de nişă, specializându-se în prelucrarea manuală a cadourilor de protocol. De mai bine de două decenii, bistriţeanul reconstituie mesele boierilor şi ale capetelor încoronate, fiind unul dintre puţinii experţi în reconstituire gurmandă istorică din ţară. A fost autodidact, folosindu-se de diverse documente, jurnale şi cronici pentru a afla detalii despre preparatele culinare de acum câteva sute de ani.

„Mă ocup cu reconstituirea gurmandă istorică şi diplomaţie românească culturală. Protocolul de stat a început să dispară încet prin anii `49, odată cu plecarea Casei Regale a României. Noi încercăm să refacem această verigă lipsă a diplomaţiei culturale româneşti, care este aproape inexistentă“, spune bistriţeanul, care mai este ajutat de câţiva studenţi, profesori de istorie şi ONG-uri în demersurile sale.

Pentru a experimenta modul de viaţă şi hrănirea de acum câteva secole, Teodor Danciu  renunţă ocazional la produsele de supermarket şi la mijloace moderne de procurare a hranei şi practică pescuitul cu ustensile folosite de demult şi merge la cules de fructe de pădure şi ciuperci. „Am citit multe cronici şi am practicat pescuitul şi prepararea hranei în natură, fără mijloace şi dotare moderne. Te poţi hrăni doar cu ce culegi şi prinzi, aceasta a fost hrana primordial“, explică Teodor Danciu.

De-a lungul timpului, Teodor Danciu a recreat zeci de astfel de mese din diverse perioade istorice. El a reprodus o masă specifică secolului al XV-lea, presărată cu brânzeturi din zona Transilvaniei, cu peştii care se consumau atunci, dar şi cu o apă minerală adusă de la un izvor din zonă. Masa a fost prezentată în 2010, în cadrul unei expoziţii de lux de la Bucureşti. De asemenea, Danciu a mai realizat astfel de expoziţii culinare la Castelul Bran, la hotel-castel Dracula din Pasul Tihuţa, în capital Ungariei, dar şi în Polonia sau în Republica Moldova.


 

Carol al II-lea, amator de peşte

Întrebat ce mâncau românii acum 100 de ani, bistriţeanul precizează: „Consumau faguri de miere sălbatică. Aceasta era mâncată cu fiertură de fructe uscate. Peştele se consuma, racii, melcii, scoicile, carnea de vânat şi carne de oaie, vită. Carnea era conservată şi atunci, prin uscare şi sărare. Aveau mied, este o băutură din apă de izor, cu miere de albine fermentată, în care se mai adăugau plante. Mai avea şi o variantă cu fructe de pădure“.

Bistrţeanul a avut ocazia să îl întâlnească pe Hruşciov, când era copil, iar mai apoi, decenii mai târziu, să facă o reconstituire gurmandă cu colecţia de băuturi şi mâncarea servită atunci când Hruşciov venea la vânătoare în Bistriţa-Năsăud, la cabana de la Aluneasa. Recunoaşte că documentarea pentru această reconstituire i-a dat bătăi de cap. „A mâncat preparate din vânat, însă cel mai mult i-au plăcut sarmalele, în special cele cu hribi şi păsat. Bucătăreasa care i-a gătit era jumătate săsoaică şi jumătate unguroaică. Când vene,a cerea vin din zona aceasta şi horincă de Bistriţa. Ţin minte că aveam vreo 7 ani. A oprit maşina, s-a dat jos şi, înainte să intre într-un local, ne-a dat la toţi copiii adunaţi acolo bomboane dintr-o pungă de hârtie“, rememorează Teodor Danciu.

Având în vedere faptul că Bistriţa are una dintre reşedinţele regale, Teodor Danciu s-a interesat despre preferinţele culinare ale lui Carol al II-lea: se pare că alegea peştele şi ori de câte ori se putea, savura un coniac.

 
 

Sticle învelite în piele de somn

Sursa de venit a bistriţeanului e reprezentată însă darurile scumpe, cerute de regulă de ambasade sau de diferite oficialităţi. Acesta are mai multe colecţii de băuturi, începând de la vinuri foarte vechi, ţuică chiar şi de 50 de ani şi apă minerală specială, luată de la izvoruri de puţini ştiute.

Băuturile sunt îmbuteliate, iar recipientele sunt absolut spectaculoase. Fiecare este lucrat manual, timpul de realizare întinzându-se pe câteva luni bune. Printre materialele folosite se numără pielea, fierul sau lemnul. Cel mai inedit material folosit de Teodor Danciu a fost însă pielea de somn.

 

Sticlele realizate de Teodor Danciu au ajuns în multe ţări europene. Potrivit acestuia, au ajuns şi la Casa Albă, dar şi la Pentagon, sub formă de cadouri de protocol. Bistriţeanul îşi aduce aminte că acum câţiva ani a avut o comandă inedită. Cineva din Emiratele Arabe l-a căutat pentru a realiza o sabie. Persoana respectivă a venit cu propriul material din care urma să fie făcută, dar şi cu inscripţii ce urmau să fie gravate pe ea. Teodor Danciu a aflat ulterior că aceasta ar fi fost dedicată unuia emir.

Vă mai recomandăm:

 
Comorile familiei care trăieşte într-un muzeu: bastonul care se face scaun şi cutia de armament din Al Doilea Război Mondial
 
„Câinii Domnului”, călugării cu „cagule” care au pus bazele Inchiziţiei. Ce a ascuns una dintre cele mai vechi mănăstiri dominicane din Transilvania

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările