Top 10 curiozităţi despre băile publice din trecut. Ce metode foloseau românii pentru a le alimenta cu apă minerală
0
Deşi pare greu de crezut, în urmă cu un secol, întreaga Românie era împânzită cu băi publice, unde populaţia se putea „igieniza” şi relaxa în acelaşi timp. Cei care au pus pe picioare aceste băi publice au apelat la metode ingenioase pentru a asigura alimentarea cu apă.
Primele băi publice din România sunt atestate în 1500. Aşa se face că prin 1800 şi la început de 1900 nu exista oraş mare în ţară care să nu aibă un astfel de serviciu pentru locuitorii săi.
Dacă unele băi publice erau puse la punct de autorităţile locale, altele erau ridicate de societăţi, medici sau chiar învăţători. De obicei, băile publice puteau să primească şi câteva mii de persoane zilnic, mai ales în oraşele mare. Acestea erau dotate cu bazine interioare şi exterioare, dar şi văni din fontă şi duşuri.
„Realitatea este că puţine cazuri în care băile publice construite începând cu sfârşitul secolul al XIX-lea să funcţioneze până în zilele noastre. O parte din ele au fost închise după anii `60 ai secolului al XX-lea, odată cu construirea blocurilor cu termocentrale de cartier sau când oraşele întregi au fost racodate la marile termocentrale construite pentru producerea energiei electrice”, constată cu mâhnire Volker Wollmann, în volumul „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, unde le-a şi dedicat o secţiune acestor construcţii.
Pe baza notiţelor lui Volker Wollmann, Adevărul.ro vă prezintă 10 curiozităţi despre aceste construcţii deja dispărute.
1. Unele băi publice erau alimentate cu fântâni foarte adânci. Cea de la Arad de exemplu, avea în mijloc o fântână imensă, care avea 337 de metri adâncime. De aici, băile publice obţineau atât apa potabilă, cât şi cea pentru îmbăiere.
2. Unele băi ofereau posibilitatea îmbăierii cu apă minerală rece şi electroliză. De asemenea, unele ofereau şi băi de nămol.
3. Braşovul a avut, se pare, prima baie publică din ţară. Aceasta este atestată în anul 1575.
4. În 1842, singurul loc din ţară unde se puteau face băi „cu vapori”, la fel ca la Viena şi Budapesta era tot Braşovul.
5. La Brăila exista o baie a marinarilor, situată pe trei pontoane, pe malul Dunării.
6. Tot atunci s-a dezvoltat şi ideea de baie publică „medicală”. Baia doctorului Erdreich din Capitală, de exemplu, a fost dotată în 1904 cu o secţie de hidroterapie şi masaj.
7. Iaşiul a avut parte şi de o baie publică de-a dreptul exotica. „Baia Turcească” a fost începută în secolul al XIX-lea, finisajele fiind inspirate din lumea arabă
8. Baia publică de la Sebeş folosea tuburi din lut ars pentru a aduce apa sărată de la câţiva kilometri distanţă, de la un izvor cu apă sărată. „Baia de Sare” era dedicată celor cu probleme reumatice.
9. Sibiu avea cea mai modernă baie populară din ţară. Aceasta era inspirată după una de la Munchen, atât ca arhitectură, cât şi ca dotări.
10. Printre cei care au dezvoltat băi publice s-a numărat şi un învăţător paşoptist. Se întâmpla în anul 1884, la Arad.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
