Traseu de cale ferată renovat şi deschis, apoi închis la loc. Săgeata Albastră, inaugurată cu fast, „alerga“ cu 35 km/h şi a rezistat mai puţin decât o sarcină
0
Începutul noului an a venit cu moartea traseului de cale ferată inaugurat cu fast în luna august a anului trecut. Din cauza pierderilor masive, Săgeata Albastră, inaugurată cu fast chiar de către fostul ministru al Transporturilor, care rula cu o viteză maximă de 35 de km/h, a fost trasă pe dreapta.
În luna august a anului trecut era inaugurat cu mare fast un nou traseu de cale ferată, abandonat în urmă cu câţiva ani de firma care concesionase acel tronson. La eveniment au fost prezenţi toţi primarii din comunele traversate de calea ferată, dar şi fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc.
Traseul se întinde pe 21 de kilometri şi leagă localităţile Ilva Mică de Rodna Veche. Deşi s-au investit mai bine de un milion de lei pentru ca vechea cale ferată să fie funcţională, aceasta a permis o viteză maxima de 35 de kilometri pe oră. Aşa se face că cei 21 de kilometri erau parcuşi în aproape 50 de minute.
„Este o promisiune pe care am făcut-o în luna mai, s-a lucrat intens la infrastructura feroviară să o putem deschide în două luni. Sunt încă lucrări de făcut, de montat încă 1.000 de traverse. Este un lucru extraordinar de pozitiv şi pentru autorităţile locale, pentru că şi ele la rândul lor au cerut redeschiderea acestui tronson pentru a asigura mobilitatea populaţiei. Şi din punct de vedere turistic e o componentă foarte importantă. Eu sper că vor circula pline trenurile, preţurile la bilete sunt accesibile”, declara la începutul lunii august, ministrul Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc.
La inaugurarea acestui tronson a fost prezent inclusiv ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, care a fost aşteptat cu pâine şi sare
Ca o ironie a sorţii, pentru acest tronson a fost adusă o Săgeată Albastră. Trenul mergea zilnic până în Cluj-Napoca, pentru alimentare. Cu toate eforturile autorităţilor, locuitorii comunelor traversate de calea ferată nu s-au prea înghesuit.
Programul de funcţionare al trenului, care nu ţinea cont nici de nevoile omenilor, nefiind corelat cu orarul şcolar al elevilor sau cu cel al muncitorilor, dar şi timpul mare de aşteptare, i-au făcut pe oamenii din zonă să apeleze la alte mijloace de transport.
Aşa se face că, în prima zi din an, Săgeata Albastră a fost trasă pe dreapta, după ce a funcţionat mai puţin de 6 luni. Oficialii CFR intenţionau să renunţe la această rută încă din 10 decembrie, când s-a schimbat mersul trenurilor. Atunci s-a apelat la o variantă de avarie, reducându-se din numărul curselor.
Potrivit unor surse din cadrul CFR, pierderile înregistrate zilnic doar pentru acest tronson treceau de 10.000 de lei.
Prin desfiinţarea acestei linii, gara Rodna Veche a rămas nefolosită. Aceasta mai are totuşi trei angajaţi, care în lipsă de activitate fac pază. Angajaţii au dezvăluit faptul că lunar circulau cel mult 400 de călători cu acest tren. Parte din ei aveau biletele subvenţionate, fiind elevi.
Unul dintre cei trei angajaţi ai gării care a rămas pustie după scoaterea trenului
„Ca să meri până în Ilva Mică trebuia să îţi iei merinde cu tine”
Încă de la inaugurare, primarul oraşului Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău, prin curtea căruia trecea trenul, susţinea că CFR-ului îi va fi greu să ţină pasul cu „rechinii”, care iau elevii din faţa casei şi îi duc în timp mult mai scurt la şcoală sau acasă.
„Ca să meri până în Ilva Mică, (n.r. din Rodna Veche) trebuia să îţi iei merinde (n.r. alimente) cu tine. Cu autobuzu` într-un ceas erai în Bistriţa, cu trenu` făceai două zile”, este concluzia tristă şi amuzantă a unui locuitor al comunei Rodna.
Locuitorii din Rodna spun că ai nevoie de „merinde” dacă te încumeţi să mergi cu acest tren
Locuitorii din localitatea Valea Mare, cel mai îndepărtat sat al comunei, aveau de parcurs doar până în gară mai mulţi kilometri pe jos. Din gară mai făceau cu trenul 50 de minute până în Ilva Mică. Asta în condiţiile în care autobuzul îi lua chiar din centrul satului şi îi ducea la destinaţie de două ori mai repede.
Având în vedere faptul că acest tronson străbate una dintre cele mai frumoase zone ale judeţului Bistriţa-Năsăud, trecând pe la poalele munţilor Rodnei, primarul oraşului-staţiune Sîngeorz-Băi susţine că singura şansă a acestei rute este transformarea acesteia într-una turistică, prin concesionarea sa către un operator privat, care să se folosească de drezine, mocăniţe sau trenuri de epocă pentru exploatare.
„S-a dovedit faptul, de-a lungul timpului că nu este rentabilă. Plus că infrastructura feroviară este sub orice critică, dovadă fiind faptul că se circulă cu 30 de km/h. Această cale ferată se poate exploata doar în scopuri turistice, nu politice. Nu poate circula un tren gol în permanenţă şi toată lumea să spună că e rentabil. Intenţia a fost bună, însă faptul că s-a închis înseamnă că nu a fost rentabil. Fac un apel autorităţilor locale şi forurilor de conducere să folosim această linie în scop turistic”, a declarat primarul oraşului Sîngeorz-Băi, Traian Ogâgău.
Calea ferată a fost realizată acum 130 de ani, de unguri
Această cale ferată a fost realizată de unguri, acum 130 de ani. Scopul acesteia era să asigure legătura cu Rodna, fostă localitatea minieră, cu bogate zăcăminte de fier.
Calea ferată a fost pusă în funcţiune în 1890 şi exploatată de compania feroviară ungară de stat MAV şi preluată ulterior de către CFR. Aceasta a fost utilizată până acum 4 ani, când operatorul privat care o avea în administrare a ajuns la concluzia că nu este rentabilă şi a renunţat la acest tronson.
Vă mai recomandăm:
Mocăniţa Transilvaniei. Povestea trenului cu abur cu ajutorul căruia maghiarii transportau armament
Se încarcă comentariile...
