Ultima fiţă: party-n Mocăniţă. Tinerii s-au distrat cu DJ şi cocktail-uri, într-un tren cu care ungurii transportau armament pe vremuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nu de puţine ori tinerii se opreau din dansat pentru a imortaliza peisajele
Nu de puţine ori tinerii se opreau din dansat pentru a imortaliza peisajele

Zeci de tineri din Bistriţa-Năsăud au avut parte de un weekend ieşit din comun. Clubul s-a mutat într-o mocăniţă veche, iar barul a fost şi amenajat în unul dintre vagoanele trenuleţului. Cocktail-urile au fost sorbite pe ritmuri de muzică electronică în mijlocul câmpului sau prin pădure.

Peste 70 de tineri din Bistriţa-Năsăud au ales să îşi petreacă o parte din weekend într-un mod inedit. Sâmbătă, aceştia s-au îmbarcat într-o mocăniţă din anii `70 şi au pornit pe un traseu folosit de unguri în cel de-al Doilea Război Mondial pentru a transporta provizii şi armament. 

Aceasta nu a fost însă o plimbare obişnuită, ci un grup de tineri au transformat mocăniţa într-un club pe şine. În primul vagon a fost amenajat un bar, de unde s-au putut cumpăra băuturi alcoolice şi non-alcoolice, dar şi gustări şi chiar cocktail-uri făcute pe loc.

Cel de-al doilea vagon a găzduit o masă de mixaj, pe la care s-au „plimbat” de-a lungul orelor mai mulţi DJ din Bistriţa-Năsăud, care au întreţinut atmosfera. Trenul a pornit din gara Teaca la 15:30 şi a ajuns la destinaţie, în localitatea Comlod, acolo unde petrecăreţii au putut vizita castelul familiei nobiliare Teleki, trei ore şi jumate mai târziu. 

Pe tot parcursul călătoriei, petrecăreţii au dansat şi s-au relaxat admirând privelişti de care nu des au parte. Cei 16 kilometri au fost parcurşi cu maxim 10 kilometri la oră, făcându-se şi opriri dese, pentru ca petrecăreţii să poată vizita barul din primul vagon.

Aceasta este cel mi inedit eveniment în care este implicată Mocăniţa Transilvaniei, pe care un investitor privat vrea s-o revitalizeze de câţiva ani buni şi care poate fi observată pe şine după mai bine de 15 ani de absenţă. 

Pentru această distracţie în aer liber, participanţii au scos din buzunare 25 de lei. La bar, preţurile au pornit de la 5 lei şi au trecut de 10 lei, în cazul băuturilor mai sofisticate. Petrecerea s-a terminat târziu în noapte, tot în gara din Teaca, de unde a şi pornit mocăniţa. 

mocanita transilvaniei 7

Printre petrecăreţi s-a numărat şi Maiu, o tânără venită tocmai din Finlanda. Aceasta are un iubit român, care i-a şi spus de această petrecere inedită, organizată în mijlocul naturii. 

„E ceva total diferit, îmi place foarte mult şi aş mai participa la o asemenea petrecere”, a declarat Maiu.

Ruta pe care s-a ţinut petrecerea a fost folosită de unguri pentru transportul de armament 

Ruta pe care a circulat preţ de un secol, cu mici întreruperi, Mocăniţa Transilvaniei a fost începută în 1914 şi deschisă un an mai târziu. În perioada austro-ungară, aceasta era folosită să transporte persoane şi marfă la Târgu Mureş.

În anul 1918, aceasta trece în administrarea statului maghiar, care o cumpără de la CFR. În perioada celui De-al Doilea Război Mondial, maghiarii folosesc această rută pentru a lega Târgu Mureş de Budapesta. În anul 1940, în doar trei luni a fost construit un tronson ce leagă Viile Tecii de Lechinţa, asigurându-se astfel legătura cu Budapesta. Prin intermediul acestei rute, maghiarii reuşeau să-şi asigure transportul de armament în zonă.

image

Ruta a funcţionat până în anul 1995, reuşind să reziste datorită faptului că în Târgu Mureş şi în Lechinţa funcţionau două fabrici de zahăr care atrăgeau mulţi navetişti. Cu trenurile cu aburi care utilizau acest traseu se transporta sfecla de zahăr, precum şi alte cereale produse de populaţia din zonă.

Decenii, trenuleţul cu aburi a dat ora exactă în Teaca

Dacă în 1940, ruta se întindea pe 100 de kilometri, momentan mai sunt practicabili doar 35 de kilometri. Practic, în prezent, Mocăniţa leagă localitatea Râciu din Mureş de comuna Teaca din Bistriţa-Năsăud. Aceasta circulă doar ocazional, fiind mai mult un tren turistic decât un mijloc de transport.

Peisajele superbe, tunelul de vegetaţie, căprioarele care-ţi ies în cale, precum şi spectaculosul castel de la Comlod vin să asigure succesul acestui tren cu aburi. Traseul dus-întors se face în câteva ore bune cu tot cu opriri, viteza medie fiind de doar 35 de kilometri pe oră.

image

Victor Mureşan, care este unul dintre puţinii mecanici de mocăniţă din România, spune că în ultimii 25 de ani de când practică această meserie, a văzut pe acest traseu căprioare, mistreţi, cerbi, iepuraşi şi chiar şi un râs, animal întâlnit extrem de rar în zonă.

Ilie Vultur, fostul primar al comunei Teaca, spune însă că mocăniţa a fost mult mai mult pentru oamenii din zonă decât un tren.

„Fiind copil, aşteptam sosirea mocăniţiei. În fiecare zi la ora 18:15 minute ştiam că soseşte mocăniţa şi ştiam exact cât e ceasul, pentru că mocăniţa era de o punctualitate ieşită din comun. De regulă mergeau sătenii la Târgu Mureş cu produsele agricole să le vândă acolo, pentru că era o piaţă foarte bună. Mergeau cu mocăniţa, ajungeau seara, înnoptau acolo, iar a doua zi la ora 14:00 se întorceau tot cu mocăniţa. Era singura cale transport”, îşi aminteşte Ilie Vultur.

Vă mai recomandăm:

Mocăniţa Transilvaniei. Povestea trenului cu abur cu ajutorul căruia maghiarii transportau armament

Mocăniţa Transilvaniei, care lega acum jumătate de secol Târgu Mureş de Budapesta, se vrea în Patrimoniul Naţional

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite