Visul american trăit de ardeleni acum un secol. Viaţa grea de pe tărâmul făgăduinţei, surprinsă într-un ziar românesc din SUA

Aşa arăta ziarul comunităţii româneşti din America din 1916 FOTO: Anuarul Bârgăuan

Cu un război care lăsa răni adânci pe pământurile României, mulţi dintre conaţionali au trăit de voie, de nevoie, visul american încă de acum un secol. Ce îi împingea pe români să-şi părăsească pământurile natale şi să străbată un ocean pentru a-şi face un rost? Răspunsul ni-l dă foaia „Deşteaptă-te Române”, un ziar scris de un român, pentru români.

Românii au început să-şi părăsească pământul natal încă din 1900, în goana pentru un trai mai bun. Apariţia Primului Război Mondial  şi mai ales efectele sale nu au făcut altceva decât să acutizeze această dorinţă. Ideea că acolo se putea căştiga mai bine a atras ca un magnet ardelenii, care îşi „strigau” dorul de casă ce aproape îi îmbolnăvea cu fiecare ocazie.

Frânturi din viaţa românilor din America ne sunt dezvăluite de Jancu Roman, într-un ziar apărut la New York în 1916. Acesta se numea „Deşteaptă-te Române” şi se adresa atât românilor imigranţi, cât şi celor de acasă. Foaia era finanţată de I. Herz, un bancher ce se trăgea şi el din Transilvania.

„Am venit să văd cum trăiesc fraţii mei pe acest pământ întins şi să văd cu ochii, cu câtă trudă şi osteneală se câştigă banii prin America. Se zice pe la noi pe acasă, că în America e bine. Eu însă, care ajungând aici nu m-am aşezat în scaunele moi ale bancherilor, nici nu am încercat să îmbăt lumea cu apă rece, spun în largul lumei că în America nu se culeg banii de pe gard, ci aceşti bani se câştigă cu mult chin, cu mare vai şi întotdeauna cu capul în mână”, scrie Jancu Roman, care în 1916 se afla deja de 6 ani în Statele Unite.

Acesta vorbeşte şi despre motivele care i-au împins pe români să-şi părăsească pământurile natale şi să se stabilească atât de departe. Traiul în România era tot mai scump, iar munca istovitoare nu asigura o viaţă liniştită familiilor de român, astfel că ardeleanul alege să meargă în  America, unde „mănâncă pânea amară a străinătăţii”.

„Simţesc pe deplin durerea lor. Ştiu că aşezându-se în acest pământ străin, intră în contact cu străine graiuri, cu străine învăţături, cu străine porunci, însă gândurile lor, inimile lor sunt acasă, departe” explică jurnalistul de ocazie.

Doi dintre bistriţenii care au lăsat România pentru America (Foto: Anuarul Bârgăuan)

Dacă unii aleg să se întoarcă acasă după ce reuşesc să agonisească ceva bani, alţii oricât de tare şi-au plâns la început dorul de ţară rămân în America, astfel că nepoţii şi strănepoţii lor nu mai ştiu mare lucru despre Ardealul străbunilor.

Jancu Roman spune că cei mai mulţi dintre românii pe care i-a întâlnit în Statele Unite sunt amărâţi, bătându-se de prea puţini intelectuali. În relatările din ziar, acesta nu îi omite nici pe cei care uită care este scopul venirii lor pe tărâm american şi care cad în patima alcoolului sau ajung în anturaje dubioase, ce îi trimit nu de puţine ori sub pământ.

Informaţii preluate din Anuarul Bârgăuan din 2013.

Vă mai recomandăm:

FOTO Mărturiile incredibile ale unui român care a trăit „Marea criză“ din anii '30 în SUA: „Pentru a mulţumi milioanele de  şomeri, statul face şosele şi plantaţii“

Într-o scrisoare deschisă trimisă unei publicaţii bistriţene în 1935, un român plecat de mai bine de 20 de ani în SUA dezvăluie detalii cel puţin interesante despre cum tratau americanii marea criză din anii `30.

O americancă în căutarea lui Dracula, în România comunistă: românii se simţeau insultaţi când îl comparam pe Dracula cu Vlad Ţepeş

Chiar şi înainte de Revoluţie nu puţini erau străinii care alegeau să vină în România în căutarea lui Dracula. Este şi cazul americancei Charlotte Simsen, care a ajuns în România cu un program de studii şi s-a îndrăgostit de mitul lui Dracula. Întoarsă în Statele Unite aceasta a continuat explorarea lumii vampirilor, încriindu-se chiar în Societatea Dracula.