Zsófia Torma, nobila maghiară care a descoperit ceva unic în Europa: rămăşiţele unei ample aşezări din Neolitic Ceramic/Calcolitic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: aleximreh.wordpress.com
FOTO: aleximreh.wordpress.com

Născută în 1832 în Cristeştii Ciceului, în Bistriţa-Năsăud, Zsófia Torma a moştenit pasiunea familiei sale pentru arheologie, domeniu în care a avut importante realizări atât tatăl său cât şi fratele său. Timp de două decenii a efectuat săpături în localitatea Turdaş din Hunedoara, descoperind ceva unic în Europa: rămăşiţele unei ample aşezări din Neolitic Ceramic/ Calcolitic.

Zsófia Torma s-a născut la conacul familiei sale din localitatea bistriţeană Cristeştii Ciceului în 1832. Pasiunea pentru arheologie era o trăsătură de familie, tătăl Zsófiei, Jószef Torma, care deşi a activat ca politician, fiind membru al Adunării în Transilvania şi apoi al Parlamentului din Budapesta, a fost cel care a întreprins primele săpături şi cercetări în zona castrului roman de la Ilişua, unde s-a găsit numărul cel mai mare de monede din întreg Imperiul Roman.

Terenul aflându-se în proprietatea grofului, i-a permis acestuia să restricţioneze accesul în zonă şi să păstreze într-o stare foarte bună castrul roman.

József Torma a avut doi copii, pe Zsófia şi pe Karoly, cel din urmă ducând şi el mai departe pasiunea grofului pentru arheologie. Karoly a fost şi el un mare arheolog, membru al Parlamentului din Budapesta şi membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe şi profesor universitar.

El a fost cel care a înfiinţat Aquincum Museum din Budapesta, după ce a adus la suprafaţă ruinele castrului roman din Obuda, în perioada 1879-1887.

Zsofia deşi s-a pregătit în alt domeniu, a fost şi ea atrasă de arheologie. În acest domeniu a fost însă autodidactă, ajutându-se de materialele de studiu ale fratelui său.

casa torma

Conacul de la Cristeştii Ciceului, reşedinţa familiei Torma FOTO: 22zile.castelintransilvania.ro

Jozsef a decedat în 1864, iar moşiile familiei din Cristeştii Ciceului şi Coldău au intrat în administrarea fiului său Karoly. Zsofia s-a mutat după căsătorie în Orăştie, unde a şi întreprins adevărate studii de teren, după ce a descoperit notele unui preot din localitate într-o revistă în limba germană cu privire la descoperirea unor piese arheologice pe raza satului Turdaş din Hunedoara, interpretate ca fiind resturi ale unui mormânt din perioada romană.

Impulsionată de participarea la un congres de arheologie la Budapesta a început săpăturile în Turdaş, Nandru şi Valea Nandrului. În cele două decenii de săpături a descoperit ceva unic în Europa: rămăşiţele unei ample aşezări din Neolitic Ceramic/ Calcolitic.

În anul 1876, Zsófia a publicat prima lucrare ştiinţifică, „Aşezări neolitice în Comitatul Hunedoara”. În anul 1880 şi-a prezentat descoperirile în cadrul unui congres international de arheologie, unde şi-a câştigat reputaţia mondială.

Fiica grofului bistriţean a reuşit să dovedească ceva foarte important pentru Transilvania: faptul că populaţia preistorică din Ardeal cunoştea scrierea, deci exista o civilizaţie. De asemenea, Zsófia a fost prima persoană care a propus efectuarea de săpături ample la Sarmizegetusa Regia, sperând să descopere un artefact bilingv care să-i permit descifrarea semnelor găsite până atunci.

În anul 1899, Universitatea din Cluj (acum Universitatea Babeş Bolyai) i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa, Zsófia fiind prima femeie căreia universitatea îi acorda această distincţie. În acelaşi an Zsófia se stinge la Orăştie.

Informaţii preluate de pe pagina Ascuns în Transilvania

Vă mai recomandăm:

Femeile care au făcut cinste bistriţenilor: de la cântăreaţa care a impresionat-o pe Regina Maria, la prima femeie studentă din România

Chiar dacă cele mai multe personalităţi care fac cinste judeţului Bistriţa-Năsăud sunt bărbaţii, au fost şi câteva femei care au făcut lucruri memorabile. Printre ele se numără şi cântăreaţa şi pictoriţa Ileana Antonu, care a impresionat-o pe Regina Maria cu frumuseţea ei sau Ana Botta, prima studentă din România.

FEMEI MEMORABILE Povestea primei studente din istoria României

Ardeleanca Ana Botta este prima femeie studentă din istoria învăţământului universitar românesc. Evenimentul a avut loc la Iaşi, în 1879, la 19 ani de la înfiinţarea Universităţii din capitala Moldovei, când fata – adevărată precursoare a mişcării pentru emanciparea femeilor – s-a înscris la Facultatea de Litere. Ana s-a născut în 1856, în Cluj, şi a fost fiica unui revoluţionar de la 1848.





 

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite