Ce poate păţi un elev suprasolicitat de la învăţătură. Specialiştii: de la frica de şcoală la suicid sunt doar câţiva paşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Elevii pot dezvolta anxietate sau depresie dacă sunt suprasolicitaţi la şcoală FOTO: 123rf
Elevii pot dezvolta anxietate sau depresie dacă sunt suprasolicitaţi la şcoală FOTO: 123rf

Specialiştii în psihologie şi psihiatrie spun că suprasolicitarea copilului la învăţătură poate dăuna grav dezvoltării psihice armonioase. Totodată, psihiatrii spun că părinţii ar trebui să-şi înţeleagă mai mult copii, să le cunoască mai bine aptitudinile reale şi să nu-i preseze excesiv cu performanţele şcolare. Profesorii sunt sfătuiţi să evite umilirea şi stigmatizarea copiilor.

În unele situaţii, învăţământul românesc creează ierarhii valorice tranşante pe baza unui sistem de notare drastic. Nu de puţine ori, elevii sunt clasificaţi răspicat şi făţiş în slabi, mediocri şi geniali. Sunt cazuri în care elevii sunt stigmatizaţi, inclusiv de profesori, în baza unei performanţe şcolare slabe, fără ca cineva să se întrebe cum a ajuns acel copil la contra-performanţe şi care sunt problemele din spatele unui nume trecut în catalog şi evaluat la sânge. 

De foarte multe ori aceeaşi elevi, după ce au fost arătaţi cu degetul la şcoală, nu găsesc comfort psihic nici acasă, unde sunt certaţi şi pedepsiţi în baza notelor proaste din carnet. Mai mult decât atât, sunt numeroşi elevi care suportă presiunile părinţilor, care-şi doresc doar copii performeri şi culmea la materii la care nu au înclinaţie. În aceste momente, psihicul copilului şi adolescentului poate fi grav afectat şi poate apărea un fenomen de suprasolicitare şcolară care duce la dezechilibre, anxietate, depesie şi în unele cazuri chiar la suicid.

Stresul de la şcoală provoavă vărsături, dureri şi diaree

Specialiştii avertizează că temele prea numeroase, lecţiile cu volum mare de informaţii şi monotome în special pentru copii din clasele I-IV, pot duce la o suprasolicitare a şcolarului mic. ”Când sunt foarte multe teme de efectuat, lecţii foarte grele şi cu volum mare de informaţii, mai ales în cazul copiilor de clasele I-IV, poate să apară o presiune asupra şcolarului şi, cu cât cerinţele sunt mai mari, cu atât este posibil să apară eşecul şcolar şi o atitudine negativă faţă de şcoală”, spune psihiatrul pediatric Laura Jijie. Cu alte cuvinte, când presiunea şcolară se intensifică şi depăşeşte posibilităţile intelectuale ale elevului, atunci există riscul eşecului şcolar, copilul ajungând să aibă note mici. Dacă este şi certat acasă, spun specialiştii, sau dat exemplu negativ la şcoală, se poate instala anxietatea şcolară, sau pur şi simplu frica de a mai merge la cursuri. 

”Anxietatea şcolară are tot felul de manifestări şi de ordin somatic. Apar dureri de cap, de burtă, diaree şi sunt de obicei secondate de refuzul de a mai merge la şcoală. De multe ori părinţii merg la pediatri la consultaţii şi în cele din urmă, după ce copilul a fost declarat sănătos în urma investigaţiilor, sunt dirijaţi către psihiatria pediatrică. Aici de multe ori constatăm că aceste simptome somatice sunt de fapt ataşate anxietăţii şcolare. Copilul a fost suprasolicitat şi presat peste puterile sale”, spune Laura Jijie. 

Frica de note proaste poate duce la suicid

Totodată specialiştii precizează că suprasolicitarea elevului poate avea efecte devastatoare pentru copii timizi sau sensibili. Pentru aceştia stresul şcolar este cuantificat. Medicii spun că de multe ori pretenţiile părinţilor fac viaţa grea în special şcolarilor mici. Mama sau tata cer note mari de la copil, doresc să meargă la toate concursurile şi olimpiadele şcolare, de multe ori fără să se gândească la suprasolicitarea copilului sau dacă acesta face faţă programului încărcat dar şi stresului. Părinţii care îşi pun copii ”să fugă după note”, ajung să-şi împingă copii într-o competiţie dură şi stresantă care poate avea rezultate nefaste asupra psihicului celor mici. 

”Sunt părinţi care vor ca cei mici să vină numai cu note bune, cu premii, să fie cei mai buni din clasă. În unele cazuri vor să se laude rudelor, prietenilor în societate cu rezultatele copiilor, că au copii supradotaţi şi aşa mai departe. Mai mult sunt părinţi care îşi ceartă rău copii pentru o notă proastă. Poate apărea în aceste condiţii anxietatea anticipată ”dacă mă va certa mama”. Copii vor avea frică de examene, teste, de eşec”, spune psihaitrul pediatric. 

image

Laura Jijie, psihiatru pediatric FOTO arhiva adevarul

Mai mult decât atât, se poate instala frica excesivă de eşec, o notă proastă primită la şcoală poate declanşa tragedii personale. În faţa examenului, cu gândul la eşec şi la faptul că pot fi certaţi sau pedepsiţi copii ajung să aibă palpitaţii, tremur, cefalee, dar şi comportament de evitare. Poate apărea şi îngrijorarea excesivă. Sunt cazuri când chiar şi copii de clasele I-IV au clacat după ce au primit o notă proastă. De frica părinţilor s-au sinucis. A fost şi un caz la clasa a IV-a”, spune Laura Jijie.

”Părinţii vor să-şi împlinească nerealizările prin copii”

Psihiatrul pediatric Laura Jijie spune că mulţi părinţi vor să-şi împlinească visele din copilărie prin propriilor lor copii. Aceşti părinţi, de exemplu, dacă şi-au dorit să fie medici, atunci vor insista ca cei mici să urmeze această carieră, culmea chiar dacă nu au aptitudini în acest domeniu. În aceste condiţii poate apărea suprasolicitarea şcolară. Medicul psihiatru spune că părinţii trebuie să discute cu copii şi să conştientizeze adevărata capacitate a şcolarului şi să ţină cont de aptitudinile sale şi de puterea lui de muncă. 

”Este foare important ca un părinte să vadă la ce se pricepe cu adevărat copilul său. Trebuie să discute cu el şi să-i descopere aptitudinile. În loc să alerge după note, trebuie să fie atent să-i dezvolte aceste aptitudini. Trebuie să vadă ce i se potriveşte, cum face faţă la stres şi să-şi ajute copilul să facă faţă la şcoală. Trebuie să vadă, în cazul eşecului şcolar, ce a stat în spatele acestor performanţe negative şi cum poate să-l ajute. Cearta şi presiunea şi stigmatizarea nu ajută, din contră”, spune Laura Jijie.

Profesorii nu trebuie să-şi stigmatizeze elevii

Medicul psihiatru mai spune că profesorii nu trebuie să jignească, să stigmatizeze şi mai ales să umilească elevii. În special adolescenţii se pot dovedi extrem de vulnerabili la umilinţele în faţa colectivului. Totodată trebuie evitat ca un copil să fie dat exemplu negativ în public doar fiindcă nu şi-a învăţat lecţia. 

”Profesorii trebuie să colaboreze cu părinţii. Noi etichetăm copilul cu sistemul de note. Repet, trebuie să ne axăm pe aptitudini şi pe punctele sale tari. Este uşor să-i pui o etichetă şi o notă în catalog. Trebuie văzut de ce un elev nu poate să facă faţă şi trebuie ajutat, nu arătat cu degetul sau umilit. De aceea nu oricine poate să fie profesor sau învăţor, trebuie vocaţie şi talent pedagogic, tocmai pentru a vedea unde sunt problemele elevului şi pentru a-l ajuta. De asemenea, este important să intervină în cazuri serioase şi psihologul şcolar“, spune Laura Jijie.

Elevii suprasolicitaţi, viitorii depresivi şi vicioşi

Specialiştii spun că o ”carieră” şcolară presărată cu momente nefaste şi dominată de anxietate şcolară, de test, socială poate influenţa viaţa adultului. La adolescenţă poată apărea depresia ca o consecinţă şi mai apoi o viaţă obişnuită cu frica de examene şi teste. ”Cei ce dezvoltă o tulburare anxioasă, depresivă pot ajunge să se refugieze în alcool sau droguri pentru a evada”, spune Laura Jijie. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

ANALIZĂ Cât de eficient poate fi programul de 200 de milioane de euro al Băncii Mondiale împotriva abandonului şcolar

Situaţia educaţiei din România. Monitor UE 2015. Dna Andronescu, vă place?

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite