Cum a ajuns o cooperativă pentru săraci să fie model de succes în afaceri. Iile de la Pomârla sunt vândute în toată lumea
0
În comuna Pomârla din judeţul Botoşani există o adevărată ”fabrică“ de costume populare autentice. Este vorba de o cooperativă făcută pentru nevoiaşii satului care a fost transformată într-o întreprindere care exportă produse vestimentare tradiţionale în toată lumea.
În comuna Pomârla din judeţul Botoşani, autorităţile locale au folosit fonduri europene pentru a face o cooperativă socială bazată pe fabricarea costumelor populare din zona de nord est a Moldovei. După doar doi ani de la înfiinţare, cu angajaţi din rândul sătenilor nevoiaşi şi fără loc de muncă, cooperativa de la Pomârla a ajuns să vândă vestimentaţii tradiţionale româneşti în toată România dar mai ales în Germania, Italia şi Statele Unite.
Cooperativa săracilor transformată în afacere locală
Pomârla, este o comunitate rurală aflată la graniţa României cu Ucraina, la mai bine de 70 de kilometri de municipiul Botoşani. În această zonă dominată de codrii seculari, tradiţiile din lumea satului moldovenesc încă supravieţuiesc, iar oamenii au hărnicia specifică ţăranilor din extremul nord. Comuna este însă încercată ca de altfel toate comunităţiile din nord-estul României de o acută lipsă a perspectivei, a locurilor de muncă şi este marcată de o evidentă depopulare. Oamenii locului trăiesc mai mult din agricultură, creşterea animalelor şi din sporadice exploataţii forestiere.
Corina Chelaru, manager de proiect FOTO Cosmin Zamfirache
Pentru a oferi o şansă sătenilor nevoiaşi, în special a mamelor fără venituri, autorităţile locale s-au decis să acceseze fonduri europene în scopul înfiinţări unei cooperative sociale. Practic, sătencele nevoiaşe urmau să fie angajate în această cooperativă. ”A fost un proiect aplicat la nivel naţional. Implicaţi au fost mai precis cinci parteneri naţionali şi un partener din Uniunea Europeană. Ne gândeam în primul rând să creem locuri de muncă aici în comună, în acest concept de economie socială. A fost făcut pe măsura 6.1, din cadrul POSDRU, care pe lângă formare, presupune şi achiziţionarea de utilaje. Iniţial ne-am gândi, cum am spus, la locuri de muncă. Mai ales că salariile erau plătite la aceea vreme prin proiect, deasemenea erau oferite fonduri pentru utilaje şi formare profesională. Aşa că am făcut această cooperativă”, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla. Practic cooperativa a luat naştere în 2015.
Se folosesc şi utilaje moderne FOTO Cosmin Zamfirache
Având în vedere că tradiţiile sunt bine conservate la Pomârla şi mai ales fiindcă în comună sunt femei în vârstă care încă mai ştiu să ţeasă ca pe vremea bunicilor, obiectul de activitate al cooperativei a fost ales cu uşurinţă. Mai precis confecţionarea de costume tradiţionale, ii şi alte accesorii de acest fel. „Acest tezaur extraordinar există în casele oamenilor la Pomârla. Şi mai ales am văzut că cele tinere pot învăţa acest meşteşug tradiţional şi atunci am zis că va merge. Mai ales că încă sunt femei care mai cunosc meşteşug. Şi am zis să încercăm„, spune edilul din Pomârla. De doi ani această cooperativă, cu patru angajate produce costume populare tradiţionale dar şi ii stilizate incluse chiar într-o linie de modă aparte. Pentru realizarea a patru cooperative sociale inclusiv pentru cea cu haine tradiţionale, în comuna Pomârla au fost atraşi aproximativ 700.000 de euro.
Costume populare vândute în toată ţara
Cu o promovare adecvată în mediul online dar şi cu oferte trimise în toată ţara, cooperativa a fost pusă repede pe picioare, dar şi pe profit. Şi asta în condiţiile în care de la începutul anului 2017, afacerea socială de la Pomârla se află pe propriile picioare. Mai precis programul oferit de UE s-a terminat, iar toate cheltuielile sunt suportate de cooperativă. Angajatele nu-şi fac însă probleme, comenzile vin pe bandă rulantă.
La cooperativă sunt făcute ii şi brâie FOTO Cosmin Zamfirache
„Noi producem costume populare moldoveneşti, brâie alese,covoare, elemente din costumul popular, inclusiv catrinţi. Avem comenzi din toată ţara. Am făcut costume populare pentru Primării la diferite evenimente, pentru şcoli, pentru persoane fizice. Zilele trecute am fost contactaţi de o formaţie de muzică populară din ţară, care vrea să-şi facă toate costumele populare, aici la noi. De multe ori abia facem faţă”, spune Corina Chelaru, managerul de proiect.
Ia moldovenească în Statele Unite
Totodată prin intermediul anunţurilor de pe site-urile sociale dar şi a românilor plecaţi în străinătate, cooperativa de la Pomârla a ajuns renumită în toată Europa. Ţestăroarele din nordul Moldovei, au fost contactate de persoane din toată Europa dar şi de peste ocean. ”Ne-au găsit pe internet, avem un site cu ia romanească. Şi am trimis peste tot. În Olanda, Italia, Germania dar şi în Statele Unite.”, spune Corina Chelaru. În special la Pomârla se fac doar costume autentice. ”Mergem pe această latură tradiţională. Vrem să ne creem un brand din acest costum tradiţional specific zonei. Dar facem şi la comandă„, spune managerul de proiect. Mai mult decât atât, pentru comenzi din străinătate se fac şi ii româneşti stilizate, cu diferite modele,inclusiv pentru nunţi.
De la utilaje moderne la războiul de ţesut
Pentru a face faţă comenzilor, cooperativa a fost parţial tehnologizată. Mai precis au fost cumpărate cu fondurile din proiect utilaje care primesc modelul de executat şi termină foarte repede de brodat. În paralele însă, adevăratele maestre ale ţesutului lucrează în cadrul cooperativei ca acum 200 de ani. Tanti Maria Maxim, are 65 de ani şi ţese de la 14 ani. ”De când era mică ţes. Am învăţat de la mama, de la bunica. De la o generaţie la alta. De când am făcut ochi am văzut stative şi războiul de ţesut„, spune Maria Maxim. De altfel săteanca din Pomârla nici nu se atinge de maşinăriile moderne. Ţese catrinţe şi covoare la acelaşi război de ţesut, la care a ţesut şi mama acesteia, adus în sediul cooperativei.
Maria Maxim lucrează şi acum la războiul de ţesut FOTO Cosmin Zamfirache
Maria Maxim de altfel este cea care a adus multe modele tradiţionale din bătrâni dar le-a învăţat şi pe cele tinere tehnicile autentice. ”Eu le învăţ cu drag. Mă bucur că putem continua tradiţia. Nici nu-mi imaginam că voi mai ţese vreodată aşa ceva şi să mai facem şi câştig din asta. Sunt încă fete care vor să lucreze şi le învăţăm aici.„, spune Maria Maxim. De altfel în urma câştigurilor obţinute, primarul comunei se gândeşte să extindă afacerea. ”Profitul îl reinvestim. Ca să facem faţă comenzilor numeroase, vor retehnologiza cooperativa şi vom mai angaja”, spune Dumitru Chelaru. O cămaşă tradiţională făcută la Pomârla în momentul de faţă costă între 90 şi 200 de lei, în funcţie de materialul folosit şi de complexitatea muncii efectuate.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Se încarcă comentariile...
