Botoşani

articolul anterior articolul urmator

Cum arată acum satul răscoalei de la 1907 şi ce-şi doresc urmaşii răsculaţilor. Se investesc 20 de milioane de euro în localitate

11
6 Dec 2019 06:03:39
Autor: Cosmin Pătraşcu Zamfirache
Oraşul Flămânzi, judeţul Botoşani FOTO Cosmin Zamfirache
Oraşul Flămânzi, judeţul Botoşani FOTO Cosmin Zamfirache

Flămânziul este o localitate cunoscută în România, mai ales datorită faptului că aici a izbucnit răscoala de la 1907 dar şi ca singurul oraş din ţară unde căruţele erau mai numeroase decât maşinile. Urmaşii răsculaţilor vor să trăiască însă ca la oraş, iar în momentul de faţă se investesc peste 20 de milioane de euro în urbanizarea Flămânziului.

Flămânziul este o localitate din nordul României, în judeţul Botoşani. Cei mai mulţi români o cunosc din manualele de istorie. Este locul unde a izbucnit în 1907 cea mai mare răscoală ţărănească de la începutul secolului al XX lea în Europa. Din Flămânzi s-a propagat în toată România, rămând cel mai important eveniment social din prima jumătate a secolului în istoria românilor. 
 
Dintotdeauna Flămânziul a fost o aşezare rurală. Un ansamblu de sate şi cătune grupate în jurul drumului care ducea la Hârlău, Târgu Frumos şi iaşi, populat de ţărani plugari. În 2004, satul răscoalei, ceva mai răsărit decât cele din jur, a fost făcut oraş, pentru ca România să iasă la număr cu localităţile urbane cerute de Uniunea Europeană pentru aderare. După ce a fost făcut oraş, Flămânziul a rămas acelaşi, un sat mare de care depind alte 4-5 cătune mai mici.
 
Deşi orăşeni, din 2004, oamenii au continuat să se ocupe cu agricultura, cu creşterea animalelor şi să meargă la iarmaroc sau unde aveau nevoie cu căruţa. Până acum trei ani, Flămânziul era un fenomen unic la nivel naţional, oraşul în care se aflau mai multe căruţe decât autoturisme. Potcovarii erau mai numeroşi decât mecanicii auto. Acum 10 ani, în Flămânzi nu exista infrastructură urbană. Era satul cu impozite de oraş şi un cartier cu 4 scări de bloc, rămase moştenire de la fosta filatură. ” Eu mă cam feresc să spun oraşul Flămânzi fiindcă nu am ajuns la o normalitate urbană.”, recunoaşte şi primarul oraşului, Dan Oloeru. În ultimii trei-patru ani, însă, urmaşii răsculaţilor de la 1907 au început să-şi dorească, dacă tot plătesc taxe mai mare, să trăiască ca la oraş. Tocmai de aceea, autorităţile locale au început să investească masiv în infrastructură urbană. În momentul de faţă sunt în derulare sau la finanţare proiecte de cel puţin 20 de milioane de euro. ”Investim în drumuri, şcoli,infrastructură medicală, socială şi antreprenorială. Tot ceea ce este necesar să ne dezvoltăm şi măcar să arătăm a oraş”, spune primarul din Flămânzi. 
 
”Cu ajutorul fondurilor europene vom fi crezuţi că suntem orăşeni”
 
 
”Pe mine mă supără rău treaba asta. Când mă mai duc aşa, chiar şi aproape de Iaşi, toţi zâmbesc când aud că sunt de la Flămânzi. Că ba îi oraşul căruţelor, ba suntem ţăranii care se cred orăşeni, ba ”flămânzii” cu răscoala. Vrem să fim şi noi orăşeni dacă tot plătim taxe de om cu ştaif.”, spune nea Victor Enea, un flămânzean trecut de 50 de ani. Mulţi alţi localnici gândesc la fel ca nea Victor. Unii au curajul să o spună, alţii doar o gândesc. În orice caz, autorităţile locale au decis după aproape un deceniu de la transformarea Flămânziului în oraş să înceapă investiţiile masive şi să transforme satul răscoalei într-un oraş în adevăratul sens al cuvântului. Au început cu asfaltări şi trotuare în urmă cu doi ani, dar şi cu o reţea de apă şi canalizare de câţiva kilometri. ”Fără apă şi canal nu-i oraş. Cu buda în fundul curţii nu te chemi orălşean. Când am văzut trotuar, să nu mai calci în noroi şi canalizare, am zis, gata hai că mai pot spune că-s de la Flămânzi”, spune nea Victor. Proiectele au crescut ca anvergură şi valoare. În mare parte sunt fonduri europene şi vizează întreaga infrastructă a oraşului. Fiecare stradă va avea trotuare, întreaga zonă, inclusiv cătunele dependente adminsitrativ de Flămânzi vor fi asfaltate iar reţeaua de apă şi canal extinsă în aproape tot arealul.
Trotuare şi asflat în majoritatea localităţilor FOTO Cosmin Zamfirache
 
”Avem un proiect integrat ce presupune realizarea a 10 km de asflat, 6 kilometri de trotuare. Totodată prelungim reţeaua de apă şi canal cu încă 5 kilometri. Aceşptăm luna aceasta să semnăm contractele de finanţare. Pe un alt proiect de 6 milioane de euro, de mobilitate urbană, mai avem încă 10 kilometri de asflat şi încă 8 kilometri de trotuare. Deci, în total 20 de kilometri asfaltaţi şi 14 kilometri de trotuare. Asta pe lângă ce am făcut anii trecuţi din bugetul local sau fonduri guvernamentale.”, spune primarul din Flămânzi. Totodată pentru a-i schimba specificul rural, autorităţile au investit anii trecuţi şi într-o zonă pietonală pavată unde se află magazine şi filiale ale unor bănci, o noutate desăvârşită în satul răscoalei. Totodată, Primăria vrea să facă şi parcuri în principalele zone ale oraşului, parcuri ca la oraş. ”Avem un proiect pentru revitalizarea spaţiului urban. Vrem să facem patru părculeţele de joacă, cu alei, bănci, locuri de fitness, mese de ping-pong,şah,, flori. Ca la oraş”, spune edilul. Totodată sediul Primăriei va fi reabilitat, cu birouri şi circuit administrativ la parter pentru a evita urcatul scărilor şi aglomeraţia. ”Cu ajutorul fondurilor europene vom fi crezuţi că suntem orăşeni”, spune edilul din Flămânzi. 
 
Autobuze electrice, muzeu, restaurant
 
Tot în acelaşi plan de urbanizare rapidă a Flămânziului a intrat şi construirea unui muzeu de istorie, dedicat, evident răscoalei de la 1907. Este, practic, un muzeu cu secţii de istorie, memorialistică şi etnografie, realizat după principii muzeale moderne, impresionant pentru orice vizitator. A fost inaugurat în 2016 şi a costat 5 milioane de lei, atât reabilitarea clădirii în care funcţionează cât şi expoziţia. Este primul muzeu din oraşul Flămânzi. Totodată în ultimii doi ani, la Flămânzi a început să funcţioneze şi un restaurant adevărat, nu doar pizzerii sau ospătării mai degrabă rurale. Cea mai mare problemă o reprezintă însă transportul. Pentru a limita prezenţa căruţelor în centrul oraşului dar şi pentru a lega toate comunităţile de centru,Primăria a înfiinţat o societate de transport în comun, cu capital de stat iar prin proiect european vor fi cumpărate, cel mai probabil la începutul lui 2020 autocare electrice.
Muzeu din Flămânzi FOTO Cosmin Zamfirache
 
”Este un proiect de peste 5 milioane de euro care are mai multe componente. Una dintre ele este achiziţionarea de trei autobuze electrice şi dotarea corespunzătoare a autobazei. Vor fi trei trasee iar oamenii vor avea maşină din oră în oră. Practic legăm întreaga zonă. Toate satele de centrul Flămânziului. Oraş fără transport în comun, nu cred că se poate. Oamenii se suie în autobuz şi ajung în centru, unde au magazine, unde au clădiri administrative şi tot ce au nevoie. Licitaţia este făcută, până la finele anului vom da în execuţie.”, spune edilul.
 
Liceul unde elevii fac practică în străinătate
 
Totodată, o prioritatea spun autorităţile locale este infrastructura educaţională. Liceul din localitate, un liceu tehnologic la care învaţă sute de elevi din zonă a fost deja reabilitat şi modernizat, în ultimii doi ani. Totodată este unul dintre liceele cele mai prolifice în privinţa accesării proiectelo Erasmus. Fiind un liceu cu profil agricol şi tehnologic, elevii prin intermediul proiectelor au ajuns să facă practică în Italia, Spania sau Portugalia. Urmează anul viitor reabilitarea şi modernizarea a încă trei şcoli.” Prin acel proiect integrat mai avem de construit o grădiniţă şi o creşă, o cantină socială dar şi de reabilitat şi extins trei şcoli din Flămânzi.”,spune edilul din Flămânzi.
 
Maşinile second au luat locul căruţelor
 
Şi lumea s-a schimbat la Flămânzi. Cel puţin asta spun bătrânii. Şi totul spune aceştia se datorează plecărilor în străinătate. Oraşul căruţelor de acum câţiva ani, mai are puţine atelaje hipo. Maşinile second-hand, aduse de obicei din străinătate le-au luat locul. Datorită lor au apărut şi două ateliere auto, o spălătorie de maşini. ”Înainte căruţa era baza. Acum cei mai tineri, mai în putere au plecat pe capete în străinătate, au trimis bani sau au venit cu bani, cu maşini, au construit case”, spune Gheorghe Sadagurschi, învăţător de mai bine de 40 de ani în Flămânzi.

Trotuare şi reţea canalizare FOTO Cosmin Zamfirache
 
Acesta spune că banii aduşi din străinătate dar şi fondurile europene vor schimba faţa Flămânziului, iar satul răscoalei va deveni cu adevărat oraş în câţia ani. ”Prin 1970, la Flămânzi gardurile erau din scânduri sau beţe de răsărită. Sat în toată puterea cuvântului. La Prisacani, vitele intrau prin curtea şcolii. Acum la Flămânzi sunt vile, lucrurile s-au schimbat. Primul ajutor a venit de la Uniunea Europeană, că au putut oamenii munci acolo. Al doilea ajutor au fost fondurile europene accesate de autorităţi. Fără ele era imposibil.”, spune fostul învăţător. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
 
Casa memorială a lui Crişan, lider al răsculaţilor din 1784, în pericol: „Există riscul unui colaps total al acoperişului”
 
Colonelul care a reprimat Revoluţia din Ucraina a fost angajat de ruşi în trupele speciale şi acţionează împotriva protestatarilor de la Moscova

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

11 Comentarii

Adrian Foangǎ
6.12.2019, 08:24:15

Astai ce parere au despre lipitorile din casa regala, ai caror inaintasi au pus sa se traga cu tunrile in ei si au trimis jandarmeria sa-i impuste ca pe caini?

-3 (7 voturi)
cosmic
6.12.2019, 11:32:11

Adriane, trebuie facuta o precizare. La 1907 localitatea Flamanzi era pe mosia kazarilor Fisher, care era uriasa, se mai numea Fisherland. Exploatarea taranilor de aici era crunta. Fisherland era un fel de stat in stat. Si cam asta se va intampla daca kazarii se vor intoarce in Romania.

+3 (3 voturi)
Amicus Plato
6.12.2019, 11:40:57

Minți. Moșia era a fanarioților din familia Cantacuzino. Acei paraziți trăiau la Paris și București ca nababii de pe urma arendării moșiilor. Proștii trăiau ca africanii în bordeie de lut, îmbrăcați în zdrențe și muritori de foame, toată munca lor fiind mâncată și risipită de niște paraziți aciuați pe la București și Paris.

-4 (4 voturi)
Amicus Plato
6.12.2019, 11:35:51

Cu alte cuvinte, jugul statului parazit bukalestean a ținut zona în sărăcie și ev mediu. Odată cu accesul la fonduri de la Bruxelles și cu banii obținuți din munca în vest, zona a rupt cătușele rromilor de pe Dâmbovița, a scos statul criminal rrom din schemă și începe să respire. Ar trebui să facă și pasul următor. E de ajuns o singură capitală la Bruxelles, de unde vin fondurile de dezvoltare. La ăia trebuie platit TVA-ul, impozitele, nu la mizeriile din Valahistan.

-1 (3 voturi)
Tăunu
6.12.2019, 11:44:47

La ordinul criminal al regelui carol i, armata română a ras cu tunurile sate întregi de răsculaţi. Criminalul rege are pe conştiinţă 10.000 de ţărani ucişi de armată, e bine să ne cunoaştem istoria !

-1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (11)

Modifică Setările