Fenomen paradoxal în Botoşani: orăşenii care cer să redevină ţărani. Oamenii achită taxe uriaşe şi trăiesc exact ca-n sat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stradă din oraşul Ştefăneşti FOTO Cosmin Zamfirache
Stradă din oraşul Ştefăneşti FOTO Cosmin Zamfirache

Mii de săteni din judeţul Botoşani s-au trezit orăşeni peste noapte în 2004, după aprobarea unei controversate legi vizând urbanizarea forţată a României. Oamenii din localitatea Ştefăneşti solicită să trăiască din nou în comună, sătui de impozitele uriaşe şi de lipsa spitalelor, băncilor sau a unui cinematograf.

Judeţul Botoşani are în componenţă două municipii, Botoşani şi Dorohoi, şi cinci oraşe. Majoritatea oraşelor sunt, însă, aşezări urbane numai cu numele. În 2004, atunci când România făcea eforturi pentru integrarea în Uniunea Europeană, a existat o reglementare legislativă în urma căreia sute de mii de ţărani din toată ţara s-au trezit peste noapte orăşeni. 

Cocoţaţi în căruţe sau mergând pe marginea drumului cu cizme de cauciuc, oamenii făcuţi cu forţa orăşeni în Botoşani privesc şi acum miraţi la panoul simandicos şi colorat pe care scrie că satul în care locuiesc este de fapt oraş. După 12 ani de „urbanizare“ merg însă tot în căruţă, pe acelaşi drumuri desfundate sau „alinate“ câteodată cu o basculantă de pietriş, iar nevoile şi le fac în continuare la privata din fundul curţii. 

Impozite duble, beneficii zero

Despre spitale sau cinematrografe, nici vorbă. Se întreabă şi acum ce a fost în capul lor când au spus „Da“ la referendum. Cei mai mulţi spun cu amărăciune că s-au înşelat, iar când au ajuns să-şi plătească impozitele şi au constatat cu stupoare că s-au dublat, fără a primi practic nimic în schimb, amărăciunea s-a transformat în furie. În tot acest timp oamenii din Flămânzi, Bucecea şi Ştefăneşti – comunele transformate în oraşe în 2004, şi-au dat seama că nu le prieşte viaţa de orăşean. 

Au anunţat deja la Consiliul Judeţean şi pe unde au nimerit că sunt gata în orice clipă să se reîntoarcă la viaţa de ţăran. Viaţa lor ar avea aceleaşi neajunsuri, dar ar fi ceva mai ieftină. „Cei care locuiesc în oraşele judeţului, acele oraşe ruralizate, ar dori să se întoarcă la statutul de locuitor al unei comune. Se plâng de condiţiile de trai. Sunt aceleaşi ca în mediul rural, dar oamenii plătesc taxe mai mari.

stefanesti

Stradă din oraşul Ştefăneşti FOTO Cosmin Zamfirache

Cu alte cuvinte, plătesc ca un orăşean, dar nu beneficiază de aceleaşi facilităţi ca un locuitor din mediul urban. Şi la Bucucea, şi la Flămânzi, şi la Ştefăneşti, oamenii ar dori reîntoarcerea la statutul de comună. Fondurile europene, de altfel, sunt mai numeroase pentru zonele rurale, decât pentru cele urbane. Mai mult decât atât, când se va termina acest masterplan la managementul deşeurilor, ei vor plăti salubrizarea la fel ca la oraş“, spune Gheorghe Sorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani.

Glorios târg medieval

După protestele de anul trecut de la Bucecea, acolo unde oamenii au cerut reîntoarcerea la statutul de comună, locuitorii din Ştefăneşti vor solicita şi ei în acest an, spun autorităţile judeţene, să scape de titulatura de orăşeni. 

Ştefăneştiul este unul dintre oraşele-sate ale Botoşaniului. A avut un trecut glorios ca târg medieval, iar apoi în secolul al XIX-lea, sub o influenţă evreiască covârşitoare, devenise al 27-lea târg al Moldovei. După plecarea evreilor, a decăzut şi Ştefăneştiul. În 1990, era sat-centru de comună. În 2004 a devenit oraş. Mai precis, pe 1 aprilie. Pentru mulţi locuitori ai Ştefăneştiului, titulatura de oraş este şi astăzi cea mai straşnică păcăleală. 

O singură sucursală bancară

image

Una tristă şi costisitoare însă. Situat la 50 de kilometri de municipiul Botoşani, despre Ştefăneşti cu greu se poate afirma că aduce a oraş.

Este, în realitate, un sat gospodăresc drept şi întins, în mijlocul căruia au crescut câteva blocuri.

Străzile sunt străbătute încă de căruţe, oamenii trăiesc din agricultură şi creşterea animalelor. Facilităţile moderne de care benficiază „orăşenii“ din Ştefăneşti sunt câteva magazine, care se găsesc de altfel în orice comună mai răsărită, un liceu, o şcoală generală şi o grădiniţă.

Dacă le trece prin cap să se împrumute, aproape că nu au de unde. Filiala unui CEC este singura sucursala bancară din oraş.

Ion Cupceac (FOTO dreapta)

Nu există spital, cinema, centre comerciale sau fabrici. Fostul spital a fost reconvertit într-o unitate de asistenţă medico-socială, iar de sănătatea celor aproape 10.000 de locu itori se îngrijesc trei medici de la dispensar şi un stomatolog. Cu toate acestea, oamenii din Ştefăneşti plătesc taxe mari. „Eu vreau să trec la comună, că am o căsuţă mică acolo şi plătesc 600 de lei impozit anual. Când era comună plăteam doar 200. Am 400 de lei pensie de CAP“, spune supărată Maria Smochină, o bătrână de 80 de ani din Ştefăneşti.

blocurile

Blocurile din Ştefăneşti FOTO Cosmin Zamfirache

Primarul Ştefăneştiului spune că, într-adevăr, oamenii sunt nemulţumiţi de impozitele pe care le plătesc, dar şi de preţurile de oraş, la costurile cumpărării de terenuri în extravilan. „Anul ăsta, prin noul cod fiscal, la intravilan se percepe şi taxa de sub clădire. Ar veni ca o dublă impozitare. Este o anomalie a legii care se poate îndrepta. O altă problemă ridicată este faptul că terenul extravilan este mai scump la oraş decât la comună. Care-i criteriul? Nu am înţeles niciodată“, spune Ştefănel Rusu, primarul din Ştefăneşti.

„Da’ ce, ăsta-i oraş?“

Toate aceste taxe sunt plătite pentru nimic, spun localnicii. „Domnule, eu vreau să fie comună din nou, aici. Totul s-a dat peste cap de când este oraş. La noi, la Ştefăneşti, nu-i nimic. Doar un CEC Bank, atât avem aici. Sunt câteva blocuri pe care le domină romii. Restul - case ca la ţară. Sunt vai de capul lor blocurile, ghene de gunoi sunt. Ăsta-i oraş, cu balta-n mijlocul drumului şi căruţe pe stradă?“, se întreabă posac nea Cupceac, un localnic. 

Singurul spital care a existat a fost desfinţat odată cu legea comasării. „Mergem la Botoşani direct la spital. Sunt 50 de kilometri cu ambulanţa. Dacă păţeşti ceva grav, ferească Dumnezeu!“, spune tanti Rodica cu lehamite. Nu se întinde prea mult la vorbă, speriată că poate a zis ceva nepotrivit, şi pleacă. 

halau


Dumitru Halău (FOTO drepta)

Alţi locuitori ai Ştefăneştiului sunt nemulţumiţi că, deşi stau la oraş pe hârtie, îşi fac nevoile încă la WC-ul din spatele casei. În această situaţie se află şi Dumitru Halău, un maistru-constructor. 

„Este pe un tronson canalizare, dar eu nu am în zona aceasta. Şi mai sunt familii care au privata în curte. Vreau să fac şi eu o baie, că de, stau la oraş. Dar nu am cum. Vreau să fim iarăşi comună, măcar plătim impozite normale“, spune Halău. 

Fonduri europene preponderent pentru sate

Chiar şi administraţia locală suferă, din cauza faptului că cele mai multe fonduri europene au fost destinate satelor. Speră să fie deschise linii de finanţare şi pentru oraşe de categoria a III-a, ca Ştefăneştiul. „În 2004, Uniunea Europeană s-a axat pe rural. Noi suntem oraş de categoria III. Este mult spus oraş, suntem comună urbană. În aceste condiţii, sperăm ca de anul acesta să putem face proiecte“, adaugă primarul Ştefăneştiului. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Satul cu taxă de drum locală. Cum sunt aşteptaţi camionagii cu chitanţierul la intrarea într-o localitate din Galaţi

Incident electoral: fratele primarului din Calvini, acuzat că l-a lovit cu maşina pe fostul viceprimar al comunei

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite