FOTO Comoară arhitectonică unicat în ţară, lăsată în paragină în centrul Botoşaniului. Conacul vechi de peste 240 de ani a aparţinut familiei Iorga

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Casa Manolache Iorga face parte din categoria conacelor urbane in stil medieval-orasenesc FOTO Cosmin Zamfirache
Casa Manolache Iorga face parte din categoria conacelor urbane in stil medieval-orasenesc FOTO Cosmin Zamfirache

Casa care a aparţinut vechii familii Iorga din Botoşani este printre puţinele conace medievale in stil urban care au reuşit să supravieţuiască timpului în România. Prima casă cu etaj din Botoşaniul medieval, clădirea are o vechime de peste 240 de ani şi din cauza indiferenţei autorităţilor a ajuns doar o ruină, care în curând riscă să se prăbuşească.

În centrul  municipiului Botoşani, lângă pietonalul reabilitat de autorităţi cu sute de mii de lei, se află o ruină a Botoşaniului de altădată. Atrage privirile prin frumuseţea ei, dincolo de crăpături, grafitti-ul care îi strică frumoasa faţadă,tencuiala căzută sau gardurile grosoloane care o mutilează. 

Puţini ştiu din păcate că este vorba de un monument unic din punct de vedere arhitectural în Moldova şi poate chiar în ţară.  Panoul pus de Direcţia de Cultură, mâzgălit şi acesta la rândul lui încearcă să tragă atenţia trecătorilor şi poate dau de înţeles autorităţilor preocupate mai mult de politică că au de-a face cu un monument istoric de prim rang, o supravieţuitoare a gloriosului Botoşani de sfârşit de secol XVIII. Propriu-zis casa are 244 de ani şi a aparţinut familiei Iorga, familie din care a făcut parte şi renumitul istoric Nicolae Iorga. 

Manolache Iorga şi conacul său din centrul târgului

Mai precis casa ar fi fost construită în anul 1770, de Manolache Iorga, străbunicul istoricului Nicolae Iorga. ”Este una dintre cele mai valoroase case de patrimoniu de secol al XVIII lea, atât din punct de vedere arhitectonic cât şi de patrimoniu. Este un conac în stil orăşenesc care în mod uimitor s-a păstrat. Este poate singura de aceast gen fără intervenţii majore. În orice caz este să zicem ultima rămăşiţă a Botoşaniului de secol al XVIII lea. Dealtfel este şi prima casă cu etaj urbană din judeţ. Este o perlă arhitectonică, îmbină simplitatea, pietrei şi a lemnului masiv, cu fierul forjat şi impozanţa unui conac de om de stare financiară foarte bună”, precizează Dănuţ Huţu, director Direcţia de Cultură şi Patrimoniu din judeţul Botoşani. 

Manolache Iorga a fost unul dintre cei mai bogaţi negustori ai sfârşitului de secol XVIII din târgul Botoşaniului, un târg încă cu privilegii domneşti şi care a ridicat această casă în mahalaua ”rezidenţială” a acelei perioade din apropierea Bisericii ”Sfânta Parascheva”. Casa are patru camere la parter patru camere mari,un hol, o pivniţă pentru

mărfuri

image

, o cramă cu loc pentru degustare în spatele casei, iar la etaj cinci camere şi trei holuri. 

”Casa aceasta a fost descrisă chiar de strănepotul lui Manolache Iorga în lucrarea ”Drumuri şi oraşe” din anul 1904, unde se preciza că ar fi avut o grădină imensă, cu alei”, spune istoricul botoşănean Gheorghe Median. În aceast casă Manolache Iorga locuia împreună cu familia şi îşi primea ”muşterii„, cei mai importanţi. 

”Totodată imobilul adăpostea într-un soi de bibliotecă cele mai importante hrisoave, în primul rând comerciale ale târgului, dar şi cărţi rare şi deosebite. În această casă, istoricul Nicolae Iorga şi-ar fi petrecut o bună parte din copilărie, dobândind pasiunea pentru istorie scotocind tocmai printre hrisoavele şi cărţile străbunicului său”, adaugă Gheorghe Median.  Manolache Iorga care a avea şi alte proprietăţi în judeţul Botoşani a dat-o ca zestre fiicei sale măritată la Iaşi care a vândut-o.

Casa unde se aduna protipendada Botoşaniului

 La o a treia vânzare casa a ajuns în anul 1890 în proprietatea ilustrei familii Saint-George, când imobilul a cunoscut o nouă perioadă de glorie şi o întreţinere deosebită, fiind frecventată de protipendada Botoşaniului. Mai precis cel care o deţinea era inginerul şef al Botoşaniului Alexandru Saint-Georges, care era şi preşedinte al Secţiei Muzicale a Ateneului Român.

georges

Sursa: luceafarul.net 

” Familia Saint Georges era o familie cu ”greutate”. Aveau preocupări intelectuale deosebite, nepotul lui Alexandru Saint-Georges, Ioan Saint Georges a fost poet şi dramaturg, iar fiica sa Didia Saint Georges,compozitoare şi pianistă. Ca să nu mai vorbim de faptul că Alexandru a fost iniţiator al muzeului bucureştean”, precizează Gheorghe Median. În perioada comunistă, în anii ’50 casa a trecut în proprietatea statului, familia Saint Georges retrăgându-se în străinătate.  

De la casă de protocol a comuniştilor la Muzeu de Etnografie

Nici măcar comuniştii, deşi era o casă care amintea de ”chiaburime”, duşmanul de clasă al socialismului, nu au îndrăznit să se atingă de ea. Au înconjurat-o cu blocuri dar au lăsat-o intactă. Mai mult decât atât o perioadă a fost şi casă de protocol pentru mai marii partidului comunist. În 1980 au fost făcute ceva reparaţii şi transformată în Muzeu de Etnografie. Aşa a ajuns să fie cunoscută botoşănenilor timp de mai bine 27 de ani.

etnografie

 Aşa cum arăta acum 27 de ani ca şi muzeu de etnografie. Sursa : romaniamama.ro

Ultima casă a Botoşaniului de altădată condamnată 

În anul 2007, odată cu furia retrocedărilor s-a produs inevitabilul. Casa a fost cerută de moştenitorii de pe filiera inginerului Alexandru Saint Georges, familia Mihalcea de la Bucureşti. Aceştia ar fi încercat să negocieze cu statul, o despăgubire. Autorităţile de la aceea vreme, deşi casa era extrem de valoroasă şi unicat în zona Moldovei, nu s-au arătat interesaţi. ” Comisia de evaluare a stabilise că întreaga proprietate valorează 330.000 de lei. Consiliul Judeţean nu a fost dispus să achite sumele cerute, iar casa a fost retrocedată şi Muzeul de Etnografie evacuat. Nici măcar chirie nu au vrut să le plătească şefii de la Consiliul Judeţean”, a precizat Dănuţ Huţu, şeful Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu. Din acel moment neîntreţinută şi nelocuită soarta acestei bijuterii arhitectonice a fost pecetluită. A fost ferecată ca să nu intre boschetarii în ea, pereţii au fost umpluţi de graffitii de prost gust, monumentul a devenit al nimănui. Degradarea este aproape continuă. Proprietarul a precizat că nu are

bani

image

pentru a consolida sau repara casa, lucrari estimate la aproape 500.000 de

euro

image

. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean din perioada 2008-2012 Mihai Ţâbuleac nu s-a arătat interesat deloc de achiziţionarea acestui monument. Primăria nici atât, motivul fiind lipsa de

fonduri

image

. Ultima încercare de a salva aceast monument unic şi o parte a istoriei Botoşaniului, a fost făcută la începutul acestui an când şeful de la Consiliul Judeţean, Florin Ţurcanu a reînceput negocierile cu proprietarii. Concret nu s-a întreprins însă deocamdantă nimic. Între timp casa mai are puţin şi îşi trăieşte ultimele clipe, îngropând definitiv şi ultima frântură a Botoşaniului de altădată.

citiţi şi:

Conacul Bellu din Urlaţi, câştigat de Academia Română

Primarul Zalăului – casă de tip conac în centrul oraşului

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite