Medic, despre faptul că tot mai mulţi români sunt afectaţi de diabet: „Există un cult al mâncării bogate”

Peste 10% din populaţia României suferă de diabet, arată cele mai recente statistici, însă, în realitate, cifrele sunt mai mari, susţin specialiştii. Un motiv de îngrijorare este şi faptul că vârsta celor care dezvoltă această boală scade de la an la an, fiind diagnosticaţi tot mai mulţi copii.

O tulburare metabolică, diabetul provoacă o serie de complicaţii devastatoare pentru organism. Acestea variază de la amputaţii ale membrelor şi pierderea vederii până la afectarea rinichilor şi a nervilor, însă pot crea şi probleme cardiovasculare care pot fi fatale.

În ultimii ani, România s-a aflat pe o pantă ascendentă în ceea ce priveşte incidenţa diabetului şi, totodată, numărul diagnosticărilor în rândul pacienţilor tineri a crescut îngrijorător. Nu mai puţin de 11,6% din populaţia ţării este afectată de diabet, ceea ce se traduce în peste două milioane de români, conform studiilor Predator. Specialiştii atrag atenţia că numărul cazurilor este mai mare, întrucât există persoane care nu ştiu că sunt bolnave, dar şi persoane care au fost diagnosticate, dar  nu urmează un tratament.

Dr. Carmen Galiano, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati“ din Botoşani, pune înmulţirea galopantă a diabeticilor la nivel naţional pe seama stilului de viaţă dezordonat şi al alimentaţiei nesănătoase.

Nu poate fi vindecat, dar poate fi prevenit

Diabetul poate fi de mai multe tipuri, însă Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte trei forme principale, care sunt şi cele mai frecvente, după cum explică dr. Carmen Galiano. „Diabetul zaharat este cauzat fie de un deficit în secreţia de insulină, fie de o rezistenţă la insulină. Principalele tipuri sunt: diabetul zaharat de tip 1, cu mecanism imunologic; diabetul zaharat de tip 2, care este produs prin insulinodeficienţă sau prin insulinorezistenţă; şi diabetul gestaţional, care apare la femei în timpul sarcinii.“

Dintre acestea, cel mai grav este diabetul zaharat de tip 1, care produce în sistemul imunitar o eroare de comandă: atacă şi distruge celulele beta din interiorul pancreasului, responsabile de secreţia insulinei. În astfel de situaţii, pancreasul nu mai secretă deloc insulină sau o face, dar într-o cantitate prea mică pentru a putea transforma glucoza din sânge în energie. Din această cauză, pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 sunt dependenţi de insulină pe tot parcursul vieţii. Mai mult decât atât, această afecţiune nu poate fi vindecată.

Mâncarea bogată în grăsimi animale poate contribui la apariţia diabetului FOTO stutterstock

„Diabetul zaharat afectează toate grupele de vârstă, frecvenţa cea mai mare fiind între 45 şi 70 de ani. Diabetul zaharat nu se vindecă, dar poate fi prevenit printr-o conduită sănătoasă, iar odată ce a fost diagnosticat, complicaţiile lui cronice pot fi ţinute sub control prin dietă, activitate fizică şi tratament alopat“, subliniază medicul Carmen Galiano.

Boala  sedentarilor, a obezilor şi a stresaţilor

Diabetul este provocat de o multitudine de factori, însă toate studiile de specialitate indică obezitatea, sedentarismul şi stresul drept principalele cauze ale îmbolnăvirilor. În cazul diabetului zaharat de tip 1 predomină însă cauzele genetice şi cele virale, adică infecţii puternice sau repetate cu rotavirusuri, enterovirusuri, precum şi pancreatitele recurente. Chiar şi aşa, diabetul poate fi prevenit, iar principala armă este un stil de viaţă echilibrat.

Cercetările medicale au relevat că cei mai expuşi acestei tulburări metabolice sunt oamenii care nu-şi ţin sub control greutatea şi acumulează prea multe kilograme în plus. De asemenea, în categoriile de risc sunt incluse şi persoanele care nu fac mişcare sau se supun unui stres major şi repetat. „Cu cât o persoană asociază mai mulţi  factori de risc, cu atât creşte posibilitatea de a fi diagnosticată, la un moment dat, cu diabet zaharat“, adaugă dr. Galiano.

Specialista atrage atenţia că mâncatul în exces şi obezitatea reprezintă o bombă cu ceas pentru organism: „Contează foarte mult cantitatea de mâncare consumată la o singură masă. Trebuie să devenim mai cumpătaţi. Totodată, un rol important îl joacă şi mişcarea. Degeaba reduc porţiile de mâncare dacă stau toată ziua pe scaun şi nu fac niciun fel de activitate fizică. Obezitatea prezintă riscuri mari, poate atrage după sine hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet, boli cardiovasculare – un lanţ întreg de afecţiuni provocate de acumularea de kilograme în plus“.

Diabetici de mici

Aşadar, cu cât o persoană este mai sedentară şi nu face măcar minimul de exerciţii fizice zilnice, cu atât este mai predispusă la dezvoltarea diabetului zaharat, mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Alarmant este şi faptul că medicii au sesizat în ultimii ani că din ce în ce mai mulţi copii încep să dezvolte diabet pe fondul vieţii nesănătoase, marcată de lipsa activităţii fizice şi a consumului în exces de produse de tip fast-food. „În condiţiile vieţii actuale, cazurile de diabet zaharat sunt în creştere şi, din păcate, tot mai mulţi copii sunt diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip 2, iar principalul motiv este creşterea obezităţii în rândul celor mici“, spune dr. Carmen Galiano. 

Factori de risc: mâncarea tradiţională şi fast-food

La români, spun medicii, un factor favorizant important pentru apariţia diabetului zaharat este mâncarea tradiţională, care abundă în grăsimi. „Alimentaţia tradiţional românească «păcătuieşte» prin abundenţă şi prin grăsimi animale în exces. Am observat la diferite tipuri de evenimente, inclusiv la onomastici, că se mănâncă în exces, iar această exagerare devine o obişnuinţă. Consumul excesiv nu este o excepţie, nu se întâmplă doar cu ocazia unor evenimente speciale, ci în fiecare zi. 

Românii au un cult al mâncării bogate. Se mănâncă cantităţi prea mari şi, mai important, se mănâncă într-o manieră necontrolată. Mâncarea este o plăcere, într-adevăr, dar şi plăcerile trebuie să aibă o măsură. Tot ce este mult strică“, precizează dr. Carmen Galiano. Este de notorietate faptul că în perioada sărbătorilor mulţi români dau buzna la urgenţe din cauza meselor copioase. Nu sunt sănătoase nici practicile culinare de import, precum excesul de produse fast-food, care conţin multe grăsimi animale. 

De altfel, medicii tot repetă că, în general, oamenii pot mânca aproape orice, însă important este să o facă în cantităţi rezonabile şi respectând echilibrul categoriilor de nutrienţi – vitamine, carbohidraţi, proteine, lipide şi glucide.

Dieta şi exerciţiile fizice, obligatorii în tratament

La fiecare persoană diagnosticată cu diabet mai există încă una care nu ştie că este bolnavă, atrag atenţia medicii. Chiar dacă între debutul bolii şi apariţia primelor simptome pot trece şi zece ani, există totuşi câteva semne care prevestesc diabetul şi care ar trebui să ne dea de gândit. Dr. Carmen Galiano spune că există câteva semnale prin care organismul ne „anunţă“ că ceva nu este în regulă şi ar trebui să ne conducă la un consult şi la o testare a glicemiei. 

„Semnele cele mai comune, clasice sunt polidipsia, poliuria, polifagia şi scăderea în greutate. Dacă o persoană prezintă cel puţin două dintre aceste simptome şi mai are şi factori de risc, atunci ar trebui să-şi testeze obligatoriu glicemia“, precizează medicul botoşănean. Cu alte cuvinte, unele dintre cele mai comune semnale de alarmă sunt setea în exces (polidipsia) şi nevoia de a urina frecvent (poliuria). Asta pentru că rinichii nu mai pot reduce nivelul de glicemie din sânge, aşa că fabrică tot mai multă urină, iar organismul are nevoie de mai multe lichide.

La aceste simptome se pot asocia polifagia, o senzaţie de foame intensă şi prelungită, dar şi oboseala acută. Deşi corpul este hrănit, alimentele nu pot fi transformate în energie pentru că insulina nu este utilizată în mod corect. Dacă glucoza nu poate fi descompusă de insulină şi folosită ca sursă de energie la nivel celular, apar stările de oboseală nejustificate şi somnolenţa.Vederea înceţoşată este un alt simptom care prevesteşte diabetul. Nivelul ridicat de zahăr din sânge afectează şi cristalinul – acesta se poate umfla şi poate suferi modificări.

Cele trei ajutoare esenţiale

Dacă boala nu a putut fi prevenită, odată cu diagnosticarea, diabeticul începe o nouă viaţă. Practic, spun medicii, sunt trei lucruri care trebuie respectate cu sfinţenie medicamentaţia prescrisă, exerciţiile fizice şi dieta. „Este o îmbinare obligatorie a tratamentului medicamentos cu dieta şi cu exerciţiul fizic. Dieta este un element de bază în cazul diabeticului, putem spune că e echivalentul unui medicament în cazul altor boli. Pe scurt, pacientul cu diabet nu trebuie să consume niciun aliment care conţine zahăr sau grăsimi animale“, spune dr. Carmen Galiano. În funcţie de situaţie, porţiile de mâncare ale diabeticului sunt cântărite şi trebuie să respecte nişte principii alimentare stricte. Dacă cele trei elemente esenţiale în tratamentul diabetului nu sunt respectate, această tulburare metabolică poate afecta grav orice organ din corp, ducând în cele din urmă la deces. 

„Dacă lipseşte un element din cele trei, în timp vor apărea complicaţii cronice – afectarea vederii şi afectarea funcţiei renale până la dializă –, va creşte riscul de infarct miocardic sau de accident vascular, dar pot creşte şi riscul de amputaţii prin neuropatia diabetică şi arteriopatia obliterantă la nivelul membrelor inferioare. De asemenea, nerespectarea tratamentului, mai ales a celui insulinic, poate duce la apariţia cetoacidozei diabetice, o complicaţie gravă ce poate cauza decesul“, explică specialista în diabet şi nutriţie. 

Deşi există medicamente pentru prevenirea complicaţiilor, numărul mic de specialişti în domeniu este un minus al ţării noastre în lupta cu diabetul. „Din fericire pentru noi, diabetologii, în România avem la dispoziţie toată gama de antidiabetice şi insuline, cum e normal în oricare ţară europeană. Din păcate pentru pacienţi, numărul diabetologilor este prea mic raportat la numărul mare de cazuri şi de aici apare o dificultate în accesibilitate“, precizează dr. Carmen Galiano. 

Vă recomandăm şi:

Dileme etice legate de genetică

Coşmarul unei paciente COVID-19 asimptomatice: „Dădeau mâncarea prin uşă, ca la câini”