Minunea de la Botoşani: Turnul Eiffel din curtea primăriei. Localnic: „Poate o să trăim şi noi ca la Paris“
0
În comuna Avrămeni din judeţul Botoşani se află, în curtea primăriei, un Turn Eiffel înalt de trei metri, luminat de sărbători cu beculeţe colorate. „Adevărul“ vă spune povestea lui.
Satul botoşănean Avrămeni este singurul din România care are o replică personalizată a unuia dintre cele mai importante obiective turistice ale lumii. Mai precis, în curtea Primăriei din Avrămeni, la şoseaua principală, „ca să-l vadă toată lumea“ (aşa cum spune Sandu Vasile, un sătean), călătorii pot admira o replică a Turnului Eiffel, plin cu beculeţe multicolore şi cu un cocoş de tablă în vârf.
Turnul Eiffel din Avrămeni nu este un colos de 324 înălţime ca cel din Paris, ci o imitaţie de 3 metri din bare de metal, de care însă primarul din localitate este foarte mândru. „Este ceva frumos. A fost ideea mea, să mai schimbăm ceva. Să fie ceva inedit“, spune Ioan Bucătariu, edilul din Avrămeni.
În loc de brad de Crăciun
Ideea de a ridica o replică a Turnului Eiffel la Avrămeni i-a venit primarului din comună acum trei ani, în pragul iernii. Mai precis, administraţia locală se pregătea pentru sărbători şi toată lumea se gândea să amenajeze ceva special în curtea Primăriei. De obicei era pus un brad artizanal plin cu beculeţe colorate. Ioan Bucătariu s-a gândit însă că este prea banal şi atunci, inspirat de imaginile de pe internet, edilul s-a gândit ca, în loc de brad cu luminiţe, să aibă un Turn Eiffel.
„Se punea mereu un brad făcut din diferite materiale şi iluminat. Am zis că vreau să fac ceva special, mai ales că este vorba de Primărie, centrul administrativ al comunei. Mereu mi-a plăcut Turnul Eiffel. Este o construcţie uluitoare“, spune Ioan Bucătariu. Primarul din Avrămeni nu a stat niciodată faţă în faţă cu Turnul Eiffel, dar cel mai mult a fost impresionat de o serie de imagini care prezintă mega-structura din capitala Franţei. Bineînţeles că şi Turnul Eiffel de la Avrămeni urma să fie luminat. „Mi-a plăcut mult cum arăta în Paris turnul plin de lumină. Aşa am imaginat şi turnul de aici, de la Avrămeni“, adaugă edilul.
Cocoşul din vârf
Imediat ce primarul a fost convins că-şi doreşte un Turn Eiffel în loc de brad de Crăciun în curtea Primăriei, „minunea“ de la Avrămeni a prins contur. Turnul nu a costat mare lucru. A fost făcut din bare de metal, de către gospodarii Primăriei, cu ajutorul unui aparat de sudură. La fel ca şi adevăratul Turn Eiffel, cel de la Avrămeni a fost făcut sută la sută din metal. Bineînţeles, asemeni turnului din Paris, cel din comuna botoşăneană trebuia iluminat. Nici aici nu s-a investit foarte mult. Mai precis, o instalaţie obişnuită, din cele folosite la brazii de Crăciun artizanali sau la iluminat casele de sărbători, a fost montată pe structura metalică a turnului.
Primarul Ioan Bucătariu, privind Turnul Eiffel din curtea instituţiei pe care o conduce FOTO Cosmin Zamfirache
În cele din urmă, visul edilului din Avrămeni s-a transformat în realitate. În loc de brad, cu ocazia Crăciunului, în curtea Primăriei lumina în noapte un Turn Eiffel de mai bine de trei metri. Ca să fie chiar o creaţie inedită, a fost adăugată şi amprenta autohtonă. În vârful turnului de la Avrămeni a fost pus şi un cocoş de tablă, colorat, care să indice nordul. „A ieşit ceva frumos. Iarna este deosebit de frumos. Este luminat totul. Merg copii iarna şi fac poze aici la Turnul Eiffel. Am vrut ceva mai altfel şi a ieşit“, spune, mândru, primarul din Avrămeni.
Mai aproape de Franţa
Ioan Bucătariu spune că, atunci când s-a hotărât să ridice un Turn Eiffel în curtea Primăriei, s-a gândit şi la prietenia seculară dintre români şi francezi. „Românii şi francezii s-au înţeles totdeauna bine. Eu aşa ştiu din istorie. Multă vreme, până la comunism, a fost o prietenie solidă. Este şi un simbol al acestei prietenii. Suntem mai aproape de Franţa aşa“, adaugă edilul.
Oamenii din sat sunt împărţiţi în ceea ce priveşte turnul. Unii habar nu au ce semnifică construcţia metalică. Întrebaţi, ridică din umeri. Nici măcar nu au auzit de Turnul Eiffel. Alţii, în schimb, mai ales dintre cei care au copii sau nepoţii plecaţi în străinătate, cunosc bine construcţia din capitala Franţei şi se mândresc şi cu cea de la Avrămeni. „Este aşa de frumos iarna. Când luminează este deosebit. Să avem şi noi ceva aici deosebit, aşa cum nu se găseşte în alt loc. Este o iniţiativă bună.Poate o să trăim şi noi ca la Paris“, spune râzând Ion Petrache, un sătean în vârstă care locuieşte la doi paşi de Primărie. Când se întorc de sărbători, tinerii plecaţi la muncă în străinătate nu pleacă fără o poză cu Turnul Eiffel de la Avrămeni. „Vin şi se pozează aici, când este plin de lumini. Să arate şi ei că nu vin chiar de la capătul lumii“, mai spune Sandu Vasile.
Statuia Libertăţii de la Bucecea
Turnul Eiffel de la Avrămeni nu este însă singura „minune“ de acest fel din judeţul Botoşani. La Bucecea, o comună transformată în 2004 în oraş, există o replică a celebrei Statui a Libertăţii din New York. Mai precis, Statuia Libertăţii de la Bucecea (foto) este făcută din ciment, atent tencuit şi văruit. Nu are mai mult de 2 metri cu tot cu soclu şi se află în curtea unui bloc din localitate. A fost construită de Ilie Frunză, maistru de profesie, şi este un simbol al visului său american. Ilie Frunză a vrut să ajungă în tinereţe la New York, în Statele Unite, dar nu a reuşit. „Când aveam 16 ani, era prin anii `70, am vrut să fug în America. Îmi doream prea mult să ajung acolo. Eu şi cu încă trei vecini mai mari am plecat cu trenul prin Banat şi apoi am ajuns la graniţa cu Serbia. Când să fug peste graniţă, m-am răzgândit. M-am gândit la mama şi la tata, la cum îi nenorocesc şi ce-o să le facă de la partid. M-am întors acasă“, spune Ilie Frunză.
Ilie Frunză cu Statuia Libertăţii FOTO Cosmin Zamfirache
După ce i-a murit fiul, în 2004, Ilie Frunză s-a refugiat în grădinărit. Tot atunci a ridicat şi această Statuie a Libertăţii ca un simbol al visului să american nerealizat. „Eu am vrut să fie mică-mică, aşa cum sunt şi legile în România. Acesta a fost şi mesajul meu pentru politicieni în general. Diferenţa dintre noi şi ei la nivel legislativ şi administrativ este exact ca diferenţa dintre statuia mea şi cea originală“, încheie Ilie Frunză.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Chinezii inaugurează anul acesta o sculptură de cinci ori mai grea decât Statuia Libertăţii
Se încarcă comentariile...
