Pagini din istoria Botoşaniului „scrise” de armeni şi de evrei

Botosaniul de altadata FOTO arhiva

Dacă nici vitejia, şi nici geniile nu au reuşit să facă poporul român cunoscut în lume, atunci cu siguranţă a facut-o ospitalitatea. Şi drept dovadă stau numeroasele populaţii care s-au stabilit şi trăiesc alături de români de sute de ani.

Oricât de înflăcărat ar fi patriotismul, nimeni nu poate nega influenţa acestor străini în dezvoltarea unor localităţi sau regiuni. Un bun exemplu este şi Botoşaniul. Situată la limita nordică a ţării, Botoşaniul a primit de-a lungul timpului, vizitatori în număr mai mic sau mai mare, care au trecut mai departe sau au rămas definitiv. Iar cei care au rămas au reuşit să îşi pună amprenta decisiv asupra destinului acestei regiuni.

Şi în acest caz vorbim de două comunităţi care au dominat peisajul economic al Botoşaniului timp de câteva secole: evreii şi armenii. Aceştia au lăsat în urma bijuteri arhitectonice, biserici medievale, sfinţi ăi amintirea unei dezvoltării economice fără precedent.

 Intemeietorii armeni

 Nimeni nu poate spune ca vechiul târg al Botoşanilor, actuala reşedinţă a judeţului Botoşani, a fost întemeiată de armeni. Dar nimeni nu poate contrazice afirmaţia că armenii au fost părtaşi în aceeaşi măsură cu moldovenii la întemeierea unuia dintre cele mai importante târguri medievale ale Moldovei. Veniţi de la confluenţa Asiei cu Europa, primii emigranţi armeni au ajuns la Botoşani în secolul al XIV lea. Armenilor nu le-a luat mult timp să se integreze, alături de localnicii agricultori. S-au apucat imediat de negoţ şi mesteşuguri. Acestora le-a trebuit doar două sute de ani ca să aibă chiar şi o administraţie proprie în Botoşani.  Aveau proprii şoltuzi, parcalabi şi erau reprezentanţi şi în consiliile locale.

De altfel şi faţa micului târg s-a schimbat. Locul bordeielor a fost luat de case armeneşti înalte cu o arhitectură ce amintea de Orient. Astfel a luat fiinţă "uliţa armenească", cu frumoase locuinţe, din care astăzi din păcate, dupa "epoca de aur" a comunismului, au mai ramas doar câteva datând din secolul al XVIII lea. Aceste case cu pridvoare bogat decorate şi beciuri adânci, au aparţinut marilor familii de negustori armeni transformtate în adevărate dinastii la Botoşani, nume care au rămas cunoscute până astăzi în ceea ce a mai rămas din cartierul armenesc în municipiul Botoşani : Falinschi, Ibrăileanu,Matimovici, Chiriac şi Costeschi.

 Importanţa ăi mai ales puterea financiară a comunităţii armeneşti a lăsat la Botoşani o perla a arhitecturii bisericeşti. Este vorba despre Biserica "Sfânta Maria", construită în anul 1350. Din nefericire şi astăzi vechea biserică armenească a rămas în ruină, fără ca autorităţile să intervină pentru salvarea acesteia. În anul 1809, la Botoşani era înregistrată cea mai mare comunitate armenească din Moldova.

După arhiepiscopul armean Grigore Zaharian reiese ca la Botoşani erau 1400 de suflete. Fapt dovedit de altfel şi de ridicarea celei dea doua biserici tot pe uliţa armenească cu hramul "Sfânta Treime". Ce s-a ales de comunitatea negustorilor armeni din Botoşani? Ei bine majoritatea a decis să plece în timpul celui de-al doilea razboi mondial, iar cei care au rămas s-au amestecat cu populaţia autohtonă. Cu toate acestea influenţa comunitatii armeneşti a fost covărşitoare, contribuind la dezvoltarea economică a târgului dar şi îmbogăţindu-l cu monumente arhitecturale superbe.

 Brand-ul evreiesc la Botoşani

  Fără discuţie, fără evrei, nici actualul municipiu Botoşani, nu ar fi avut aceeaşi importanţă dar mai ales nu ar fi avut atâtea monumente cu o valoare istorică inestimabilă. Sosiţi în număr mare, evreii au întemeiat în municipiul Botoşani centrul economic şi inima oraşului. Frumoasele clădiri de secol XIX, dar şi centrul reabilitat de autorităţi pe milioane de euro, nici nu ar fi existat fără ca evreii să fi întemeiat în secolul al XVIII lea "uliţa evreiască" la Botoşani.

"După 1800 au venit evreii. Fără să aibă altă alternativă, pământ nu deţineau, aceştia s-au apucat de negoţ şi mesteşuguri şi la Botoşani le-au dezvoltat cum au ştiut ei mai bine", a preciat istoricul botosanean Gheorghe Median.

Începând cu secolul al XIX  lea negustorii şi mesteşugarii, evrei au ridicat în "Piaţa Carol ", actualul Centru Vechi, casele lor tipice, cu prăvălie dedesubt şi spaţiu de locuit deasupra. Gusturile cizelate de afacerile care îi purtaru în Europa dar şi de puterea financiară, au dat naştere unor clădiri cu o arhitectură superbă în "Centrul Vechi" al Botoşaniului, una dintre acestea fiind casa medicului Ankele. Spaţiul propice de afaceri pe drumurile comerciale medievale ce duceau de la Marea Neagră prin Polonia la Marea Baltică, au făcut ca evreii să prospere la Botoşani.

Puterea lor economică s-a reflectat în construcţiile marilor oameni de afaceri evrei, care au început sa umple târgul. Pentru Teatrul construit în oras la începutul secolului XX au contribuit financiar şi evreii, pentru prima uzină electrică a oraşului au contribuit bineînţeles şi evreii, iar cum era de aşteptat prima banca a fost tot controlatăde un evreu din familia Moscovici. Despre bancherul Moscovici se spune că în anul 1917 l-ar fi găzduit pe însuşi regele Ferdinand al României.

 Drept răsplată, regele României l-ar fi răsplătit pe bancheru Moscovici cu cetăţenia română. Un alt nume sonor al comunităţii evreieşti din secolul al XIX lea, este cel al familie Sommer. În casa acestei familii ridicată în anul 1830, de negustorul bogat Hirsch Summer, s-au jucat numeroase spectacole de teatru, iar chiar marele poet Mihai Eminescu şi-a încheiat cariera de sufleur în această casă.

"Câtă vreme au fost evreii în Botoşani, oraşul s-a dezvoltat considerabil. Au investit mult în cultură, infrastructură dar şi centre comerciale.  După plecarea lor în preajma celui de-al doilea război mondial a făcut ca oraşul să stagneze, să decadă economic", a adaugat Gheorghe Median.

 De altfel eforturile magnaţilor evrei au reuşit să transforme Botoşaniul, în perioada intebrelică într-o urbe de talie europeană, cu grădini şi case construite în stilul neoclasic sau de inspiraţie barocă, cu teatru şi săli de spectacole, cluburi sociale şi centre comerciale cu depozite unde se perfectau afaceri. Plecare evreilor în perioada celui de-al doilea război şi naţionalizarea caselor evreieşti a făcut ca mare parte din moştenirea evreaiscă să dispară sau, ca astăzi în cazul casei Ankele să rămâna în paragina. Doar o parte a fostei pieţe Carol cu Centrul Vechi a fost reabilitat pe fonduri europene, în urma cu trei ani de zile.

 Sfântul de la Ştefăneşti

   Uriaşa comunitate evreiască care în anul 1880 atingea după unele statistici şi 52% din populaţia oraşului Botoşani, nu a lasat în urmă doar creaţii materiale şi amintirea afacerilor de altădată. Iar sinagogile care au mai rămas în picioare, arată o viaţa spirituală foarte intensă la Botoşani.

În oraşul Ştefăneşti din judeţul Botoşani, a fost organizat chiar un loc de pelerinaj pentru evreii din secta hasidică din toată lumea. Aici a trăit marele sfânt hasidic Menahem Nahum. Născut probabil în perioada interbelică, acesta provenea dintr-o puternică familie de rabini, care întemeiaseră cultul hasidic. Cunoscut încă din timpul vieţii, drept "sfântul" pentru viaţa exemplară şi pentru modul cum interpreta scripturile, Menahem Nahum a murit în 1933. După această dată, locul unde se presupune că a trăit, a devenit un loc de pelerinaj anual petru evreii hasidici din toata lumea.

Mai puteti citi si:  Evreii din Botosani din ce in ce mai putini 

                              Istoria Centrului Istoric din Botoşani. Ars în totalitate în incendiul din 1887 şi refăcut din temelii. Oamenii de cultură vor să îi redea viaţa de odinioară