Povestea unei bijuterii arhitectonice unicat. Vechea Prefectură a Botoşaniului a fost ridicată de meşteri italieni şi mobilată de francezi şi veneţieni

Unul dintre cele mai frumoase palate administrative ale Moldovei a fost ridicat la Botoşani la început de secol XX. O adevărată bijuterie arhitectonică, operă a renumitului arhitect interbelic Petre Antonescu, vechea Prefectură a Botoşaniului este astăzi o ruină care abia supravieţuieşte.

La început de secol XX, Botoşaniul era un oraş bogat, important centru comercial al Moldovei, mai ales în domeniul agrar. Oraşul era populat de burghezi bogaţi dar şi de boieri care renunţau la viaţa de pe domeniile agricole şi îşi construiau mici palate la oraş. 

”Era un oraş al oamenilor cu ştaif. Erau mulţi oameni bogaţi şi umblaţi în acelaşi timp, dar şi cu un grad ridicat de cultură. La începutul de secol XX, în Botoşani se construiau edificii şi clădiri frumoase, cu bani grei. Era un oraş de care se vorbea în ţară”, spune istoricul botoşănean Gheorghe Median. În acest context, a fost construit la 1906 unul dintre cele mai frumoase palate administrative ale Moldovei. 

Palat administrativ construit prin decret regal

Încă din perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, apăruse noua legislaţie privind înfiinţarea noilor instituţii precum Consiliile Judeţene în 1864 şi a Prefecturilor. În Botoşani era nevoie de o nouă clădire care să cuprindă aceste instituţii.

Cum arăta Vechea Prefectură a Botoşaniului în anii de glorie FOTO Cosmin Zamfirache

”Planuri pentru o clădire care să cuprindă Consiliul Judeţean, Prefectura şi Cazarma au existat încă din 1889, însă fără să fie transmise mai departe. O nouă iniţiativă a fost semnalată în 1897, când s-a hotărât contractarea unui împrumut de 500.000 de lei pentru noua construcţie.”, precizează istoricul Gheorghe Median. Şi în 1897 proiectul a căzut însă, prefectul din aceea perioadă fiind bănuit că vrea să facă afaceri necurate cu fondurile necesare construcţiei.

Actul comermorativ de înaugurare al Prefecturii Botoşani FOTO Arhivele Statului

Abia în 1904, prefectul Gheorghe Cherbac reuşeşte să angajeze un arhitect, pe celebrul Petre Antonescu, un nume cu greutate în perioada interbelică şi având la dispoziţie 400.000 de lei, o adevărată avere în aceea perioadă, reuşeşte să facă proiectul să devină realitate. Mai mult decât atât, construirea noului Palat Administrativ care trebuia să cuprindă Prefectura şi Consiliul Judeţean intră şi în atenţia regelui, care aprobă prin decret regal construirea Prefecturii. Carol I, spun istoricii era ataşat de Botoşani, participând personal şi la manevrele regale din septembrie 1905 şi datorită prieteniilor legate cu protipendada botoşăneană, printre care şi bogatul bancher Moscovici.

Prefectură ridicată de meşteri italieni şi mobilată de francezi şi veneţieni

În 1904 s-a trecut la construcţia propriu-zisă. Urma să fie o clădire monumentală, un adevărat simbol al judeţului. Planurile era o îmbinare ingenioasă de arhitectură franceză şi germană, dar şi cu subtile elemente româneşti. ”După faza de proiectare şi după aprobările aferente a fost organizată licitaţia de atribuire a lucrărilor. Au fost 8 antreprenori care au dorit să construiască aceste Palat Administrativ. A câştigat o firmă condusă de un italian”, precizează Gheorghe Median.

Candelabrul adus din Franţa, mai luminează şi astăzi clădirea FOTO Cosmin Zamfirache 

Meşterii italieni s-au dovedit foarte pricepuţi, reuşind să termine lucrarea fără probleme în doi ani, mai precis în 1906. A rezultat o clădire uriaşă, sobră, dar impresionantă prin detalii arhitectonice, dedicată regelui Carol I. Interiorul, inclusiv amenajările au fost proiectate de acelaşi arhitect. ”Petre Antonescu s-a ocupat şi de amenajarea interiorului clădirii. El este cel care a ales inclusiv mobilierul, perdelele şi candelabrele”, precizează istoricul botoşănean Sergiu Balanovici.

Mobilierul Prefecturii a fost adus ]n mare parte din Franţa FOTO Arhivele Naţionale 

Dacă clădirea a fost ridicată de italieni, mobilierul a fost cumpărat din Franţa. Tot din Franţa a fost adus şi impresionantul candelabru din sala de audienţe şi ocazional sală de bal. Uriaş, cu inserţiuni din aur şi cristal şi cu decoraţiuni uluitoare, candelabrul a rezistat timpului până astăzi. Oglinzile şi o parte a mobilierului au fost aduse din Veneţia. Impresionantele oglinzi există şi astăzi. Totodată, arhitectul Antonescu a adus tehnici de ultimă oră la aceea vreme în Europa pentru iluminat şi încălzire.

Prefectura era dotată cu aparatură modernă, la nivel european FOTO Cosmin Zamfirache

”Era ceva extraordinar în aceea perioadă ca o clădire să fie iluminată cu ajutorul unei mici uzine eletrice proprii şi încălzită cu ajutorul caloriferelor. Fiind un arhitect cu numeroase cunoştinţe în Europa şi la curent cu toate inovaţiile tehnice, a comandat din străinătate instalaţiile pentru încălzire şi iluminat”, precizează Gheorghe Median. În sala mare a Prefecturii a fost pus şi tabloul lui Arthur Verona, ”Cosaşii“, special comandat de prefectul Botoşaniului. 

Sală de bal  şi puşcărie

La numai un an de la inaugurare, în sediul Prefecturii Botoşani au fost închişi în 1907, în beciurile clădirii, un grup de ţărani care au luat parte la revolte. Totodată la evenimente importante, în sala mare a Prefecturii se organizau baluri, în două rânduri la aceste evenimente luând parte şi regele Ferdinand I. Principala funcţie a clădirii era însă administrativă, fiind dotată cu aparatură performantă pentru aceea vreme, inclusiv telefoane marca Eriksson.

Una dintre oglinzile veneţiene originale ale Prefecturii FOTO Cosmin Zamfirache

Bijuterie arhitectonică transformată în ruină

Zilele de glorie a impresionantului monument au apus însă. În perioada comunistă, Prefectura a fost transformată în muzeu. Mai precis Muzeul Judeţean de Istorie al Botoşaniului. Mobila a dispărut, două oglinzi veneţiene au fost furate de ruşi în timpul războiului, precizează istoricii botoşăneni. Clădirea a fost reamenajată, iar funcţia administrativă înlocuită cu cea muzeistică. Prefectura Botoşaniului se mutase într-o nouă clădire ridicată în centrul oraşului.  

Din anii ’70 clădirea a fost lăsată de izbelişte, iar în ultimii 15 ani a început să se degradeze rapid. Deşi presaţi de conducerea muzeului şi de istoricii botoşăneni, şefii de la Consiliul Judeţean de care aparţine muzeul şi implicit clădirea, nici nu s-au sinchisit. Reabilitarea a zăcut mereu pe liste de rezervă. În acest an, directorul muzeului Aurel Melniciuc spune că a reuşit totuşi să obţină fonduri măcar pentru nişte expertize tehnice, în vederea reabilitării muzeului şi modernizării expoziţiei.

Planurile directorului dar şi ale arhitecţilor botoşăneni sunt să aducă clădirea la strălucirea sa de acum 109 ani. Ar fi nevoie însă de minim 5 milioane de euro. În ultima perioadă, subsolul este foarte afectat, riscând să compromită structura de rezistenţă, iar tencuiala exterioară începe să cadă. Astăzi a fost inaugurată şi o expoziţie omagială, cu un istoric în documente şi imagini de epocă a clădirii simbol a judeţului Botoşani în perioada interbelică, vechiul Palat Administrativ.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Cetatea Devei a fost invadată de turişti: peste 3.400 de oameni au vizitat-o

Castelul Karolyi a participat la Târgul European al Castelelor Ediţia I