Povestea cuiburilor legionare, o istorie tabu a Botoşaniului : locul unde a fost şcolit Corneliu Zelea Codreanu şi unde a predicat ”apostolul” Dumitru Moldovanu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Corneliu Zelea Codreanu liderul ”Legiunii Arhanghelului Mihail„ a făcut şcoala militară la Botoşani FOTO Adevărul
Corneliu Zelea Codreanu liderul ”Legiunii Arhanghelului Mihail„ a făcut şcoala militară la Botoşani FOTO Adevărul

Istoria mişcării legionare la Botoşani este o poveste tabu din vremuri demult apuse. Doar oamenii de la ţară şi câteva publicaţii mai vorbesc despre cuiburile organizate la Dângeni, Iacobeni,Darabani sau Dorohoi. Cu toate acestea la Botoşani au servit cauza legionară, figuri importante ale mişcării printre care ”căpitanul” Zelea  Codreanu sau ”apostolul” legionar preotul Dumitru Moldovanu.

Istoria mişcării legionare este un capitol controversat a istoriei României, împărţind atât opinia publică dar şi specialiştii,in tabăra  opozanţilor, a celor care au înfierat faptele legionarilor priviţi ca agresivi şi antisemiţi, dar şi a partizanilor care i-au perceput ca un model de patriotism şi credinţă. 

La Botoşani istoria mişcării legionare de la LANC la ”Legiunea Arhanghelului Mihail” şi a ”Gărzii de Fier”, reprezintă o poveste tabu a judeţului. 

Se ştie că au fost sute de botoşăneni care au îmbărcat hainele de piele şi au jurat credinţă legiunii, se ştie că  aceştia se grupau ca oriunde în ţară în cuiburi legionare. În urma lor au rămas însă puţine mărturii dar şi puţini oameni dispuşi să le dezgroape povestea.

Botoşaniul, locul unde ”căpitanul” şi-a desăvârşit educaţia

Botoşaniul ocupă un loc de frunte  în istoria mişcării legionare. De altfel cel care a întemeiat ”Legiunea Arhanghelului Mihail” în anul 1927 şi a făcut cunoscută mişcarea în ţară, reuşind chiar în 1937 să ocupe locuri în Parlament cu partidul ”Totul pentru Ţară”, ”căpitanul„ cum era cunoscut printre camarazi, Corneliu Zelea Codreanu, a studiat la şcoala de infanterie de la Botoşani. 

Născut în 1899 la Huşi, Corneliu Zelea Codreanu după ce a urmat cursurile Şcolii Militare de la Mănăstirea Dealu şi după ce a fost plecat o scurtă perioadă pe front, la 1917 a fost înscris la Şcoala Militară de Infanterie de la Botoşani. ” la 1 Septembrie, am intrat în Şcoala Militărie Infanterie, de la Botoşani, cu acelaşi gând de a putea ajunge pe front. 

Aici mi-am completat educaţia şi cunoştinţele militare, de la 1 Septembrie 1917 la 17 Iulie 1918, în compania activă a Şcolii Militare. Cei patru ofiţeri distinşi: Colonelul Slăvescu, Căpitanul Ciurea, Locotenentul Florin Rădulescu şi Maiorul Şteflea, mi-au îndrumat paşii pe căile luptelor şi al sacrificiilor pentru ţară”, mărturisea Corneliu Zelea Codreanu în cartea sa ”Pentru legionari”. 

De altfel educaţia patriotică pe care a primit-o de la ofiţerii botoşăneni, spun istoricii locali i-ar fi servit lui Codreanu drept impuls pentru exacerbarea sentimentelor sale naţionaliste. De altfel Coreliu Zelea Codreanu întreţine şi în timpul facultăţii pe care a făcut-o la Iaşi corespondenţa cu profesorii săi de la Şcoala Militară din Botoşani, abordând tocmai tema naţionalismului şi a patriotismului.

Cuiburile legionare ale Botoşaniului

Istoricii vorbesc despre întemeierea unor puternice cuiburi legionare în nordul judeţul Botoşani cu precădere. Zona marilor oraşe, Botoşani, Dorohoi sau Săveni unde erau puternice comunităţi evreieşti, şi unde caracterul anti-semit al mişcării legionare nu prindea teren, este considerată slabă din punct de vedere al mişcării legionare. 

Cei mai mulţi  ”camarazi” au fost recrutaţi în zonele rurale, din rândurile intelectualilor sau a ţăranilor răzeşi înstăriţi. Istoricii vorbesc de cuiburi legionare la Iacobeni, Dângeni, Cerviceşti sau Darabani. Numele legionarilor sunt astăzi necunoscute. ”Erau legionari şi aici la Dângeni şi la Darabani. Îi cunoşteai. Mai ales după 1930 nu se ascundeau că-s legionari. Mulţi erau oameni deştepţi, erau profesori, erau preoţi, oameni gospodari. Se adunau la unul Luncă, aşa-mi spune tata. Poate era şef. Erau dintre ei şi nebuni, ca peste tot”, spune nea Iftime din satul Iacobeni. 

De altfel specialiştii în istoria contemporană nu amintesc de manifestări importante ale membrilor mişcării legionare, exceptând pogromul de la Dorohoi, care a fost printre altele provocat de militarii în termen şi nu de legionarii din zonă. Simpatizanţii legiunii sunt amintiţi în rapoartele comuniste, când se face referire la ţăranii care se opuneau colectivizării şi chiar sabotau colectivizarea, inclusiv agresând pe tovarăşii veniţi să ceară pământul. 

Apostolul” legionar de la Botoşani

Şi totuşi printre legionarii din Botoşani s-a remarcat un preot originar din Basarabia. Este vorba de preotul Dumitru Moldovanu. Acesta a fost hirotonit la biserica din satul Iacobeni. Intră imediat în 1930 în  mişcarea legionară, iar în 1933 este arestat de Siguranţa statului, fiind condamnat la un an de puşcărie. După eliberare a candidat pe listele partidului legionar ”Totul pentru ţară”, fără succes însă. 

În anul 1934, preotul-legionar Dumitru Moldovanu, organizeză cuiburile din Botoşani şi participă la tabăra de muncă legionară de pe muntele Rarău. Imediat este numit să orgnizeze şi să coordoneze taberele de muncă  de la Vlăsineşti din judeţul Botoşani în 1936. În timpul domniei lui Carol al II lea este arestat din nou ţă in 1938 este deţinut la lagărul din Vaslui şi apoi la Sadaclia.

preot

 Preotul legionar Dumitru Moldovanu FOTO ziarullumina.ro

Este eliberat şi în 1940, preotul Dumitru Moldovanu intrase în administraţia din timpul Guvernuui legionar, fiind membru al senatului legionar de la Botoşani. După ce a slujit la diferite biserici din Botoşani fiind şi preot misionar în Transnistria, preotul-legionar Dumitru Moldovanu a fost din nou arestat după rebeliunea legionară şi într-un final eliberat pentru a servi drept preot pe front în timpul războiului unde a fost şi decorat. 

În cele din urmă Dumitru Moldovanu, în urma instaurării regimului comunist a fost urmărit şi în cele din urmă arestat de Securitate în 1952. Timp de trei ani a fost plimbat prin puşcării şi a făcut temniţă grea cu multe privaţiuni. A fost graţiat în 1955 din Penitenciarul Iaşi. Din acel moment a dispărut din evidenţe. Fiindcă a suferit mult în puşcării, legionarii l-au numit, spun sătenii de prin Iacobeni, care l-au cunoscut în copilărie, ”apostolul” legionar.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Cum îşi făceau de cap legionarii în Neamţ după ce „Căpitanul” a ajuns deputat al judeţului. Părintele Iustin, ani grei de temniţă pentru simpatii legionare

Secretele cuiburilor de legionari din România: cine au fost liderii mişcării şi cum au sfârşit. Cum a ajuns soţia „căpitanului“ deportată în Bărăgan

Scurta istorie a cuiburilor de legionari din Slobozia. Micul oraş din Bărăgnanul interbelic tulburat de manifestaţii, revolte de stradă şi arestări

Botoşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite