Botoşani

articolul anterior articolul urmator

Prima constituţie modernă din istoria românilor. Ce-şi doreau progresiştii moldoveni acum 200 de ani

0
23 Oct 2019 04:09:27
Autor: Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Cu aproape 200 de ani în urmă, pe teritoriul Principatelor Româneşti a fost elaborat primul proiect de constituţie modernă din istoria poporului român. Inspirată de ideile Revoluţiei Franceze, această constituţie vorbea pentru prima dată de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, dar şi despre meritocraţia în administraţie.

La începutul secolului al XIX-lea, societatea românească încerca să se scuture de straiele medievale şi să-şi găsească un drum în lumea modernă. Subjugată de stăpânirea otomană, ameninţată de cea rusească şi austriacă, dar mai mult decât atât subjugată de propriile neajunsuri şi interesele de castă ale boierimii, societatea românească încerca să se scuture de vechi şi să păşească pe un drum nou, inspirat de principiile şi idealurile Revoluţiei Franceze, dar şi în general de gândirea progresist-iluministă.  
 
De altfel, noile modele de gândire modernă, de factură revoluţionară, răspândite deopotrivă de asociaţiile secrete ale ”carbonarilor” italieni, dar şi de iluminismul revoluţionar francez au prins rădăcini şi în Principatele Române. Numeroşi fii de boieri şi intelectuali români, fie şcoliţi în străinătate, fie descoperind noile principii prin intermediul cărţilor care circulau în acea epocă, au adus acest suflu nou în Moldova şi Ţara Românească, fiind pregătiţi să zdruncine din temelii fundamentele medievalismului târziu şi găunos din Principate. 
 
Secolul al XVIII-lea, zguduit de războaiele ruso-austro-turce, s-a dovedit prilejul perfect pentru boierimea progresistă de a căuta protectori dispuşi să elibereze Principatele de sub jugul otoman, dar şi să accepte modernizarea ţărilor româneşti. După o serie de încercări nereuşite, la începutul secolului al XIX-lea, mişcarea lui Tudor Vladimirescu a deschis un nou drum pentru noi încercări de reformare a societăţii româneşti. Un astfel de proiect s-a numit ”Constituţia Cărvunară”, o încercare de constituţie modernă, prima de acest fel din istoria românilor. 
 
O Moldovă nouă construită pe principiile Revoluţiei Franceze
 
”Constituţia Cărvunară” a fost elaborată de Ionică Tăutu împreună cu un grup de boieri progresişti moldoveni convinşi de ideile Revoluţiei Franceze, dar şi de iluminismul european. Ionică Tăutu era fiul unui vornic din judeţul Botoşani, un erudit al vremii, fiind poet, prozator, iluminist şi creditat drept părinte al ştiinţei politice moderne româneşti. De altfel, a fost şi un precursor al paşoptismului. În anul 1822, Ionică Tăutu, împreună cu prietenii săi, i-au prezentat domnitorului Moldovei Ioan Sandu Studza un proiect de constituţie pe baza căreia ar fi trebuit guvernat şi reformat Principatul Moldovei. Aşa cum arată şi numele, ”Constituţia Cărvunară” era inspirată de societăţile secrete italiene, ale carbonarilor, înfiinţate iniţial ca organizaţii de eliberare anti-franţuzeşti în timpul războaielor napoleoniene. 
 
Totodată, ”Constituţia Cărvunarilor” era inspirată din ideile iluminismului revoluţionar francez, militând pentru prima dată în istoria Principatelor Române pentru drepturi egale între cetăţeni, pentru separarea puterilor în stat, pentru înfiinţarea unor organisme reprezentative şi, totodată, pentru corectitudinea justiţiei, dar şi meritocraţia în administraţia publică. Pentru A.D. Xenopol, ”Constituţia Cărvunară” a fost prima expresie constituţională modernă a poporului român. Conform ”Constituţiei Cărvunare”, Moldova trebuia să devină o monarhie constituţională, domnul împărţind puterea cu un Sfat Obştesc, asemănător Parlamentului de astăzi. Mai mult decât atât, Sfatul Obştesc urma să devină, de fapt, cel mai important organism din stat, îngrădind din prerogativele domnitorului. Acest proiect legislativ a fost aprobat de domnitorul Moldovei, însă nu a putut fi aplicat din cauza opoziţiei Rusiei şi Turciei, dar şi a marii boierimi care nu vedea cu ochi buni liberalizarea statului.
 
Egalitate în faţa legii şi meritocraţie în administraţie
 
După o epocă a peşcheşurilor, boierii progresişti îşi doreau o Moldovă fără nepotisme, fără mită şi cu funcţionari sau slujbaşi capabili.  Alegerea persoanelor în funcţii nu mai revenea exclusiv domnitorului. Acesta pentru a oferi o dregătorie, conform ”Constituţiei Cărvunare” trebuia să se consulte cu Sfatul Obştesc, noul organ legislative. Iar criterial alegerii într-o funcţie sau dregătorie trebuia să fie musai, spunea constituţia, priceperea şi vrednicia, nu rangul, averea sau legătura de rudenie.  ” Să să aleagă toţi aceştia după socotinţa Domnului unită cu a sfatului obştesc, urmându-se alegerea numai după meritul bunelor fapte şi după puterea vredniciei fieşte căruia pentru slujba ce este sa se încredinţeze şi după. socotinţele cele mai covârşitoare la numărul sfatului obştesc, fără să poată fi primiţi însă la vre-o slujbă pământească cei ce se vor afla atârnând de alţi supuşi, fie în casnica slujbă,—rămâind slobod Domnul de a face oarecare schimbare între cei aleşi de sfatul”, se arată în ”Constituţia Cărvunară”. Totodată, pentru nu apărea abuzuri ale înalţilor demnitari, aceştia urmau a deţine funcţia numai un an. Dacă nu-şi îndeplineau îndatoririle, puteau fi înlocuiţi oricând.
 
”Spre a lipsi entrigile şi prigonirile şi spre a putea întje toţi pamântenii după meritul al lor  în slujbele pământului, obştia găseşte cu cale ca toate feţile sau persoanele arătate la paragraful patruzeci şi şasa, păuă la unu, dela mare pănă la mic, să se schimbe la plinirea fieşte căruia an, purtându-se bine, iar din po­triva, praviliceşte găsindu-se vinovaţi, să să schimbe şi înainte de plinirea anului.”, preciza constituţia.
 
Totodată, aceeaşi constituţie prevedea ca cei care primesc mită să fie pedepsiţi conform legii şi, totodată, cei care au încălcat legea să nu mai poată fi numiţi în funcţii şi dregătorii. Conform aceluiaşi proiect de constituţie, toţi oamenii din Principat trebuiau să fie egali în faţa legii indiferent de rang, avere sau cunoştinţe. ”Înaintea pravilei să fie socotiţi toţi deopotrivă şi fără deosebire, având a fi şi pravila una şi aceiaşi pentru toţi, sau pentru a ocroti, sau pentru a pedepsi. In pravilă nu poate să se hotărească decât ceia ce este drept şi folositor şi nu poate să se oprească decât ceia ce este nedrept şi de stricăciune.”, se arăta într-un alt articol. 
 
”Să nu poata fî nimenea lipsit de vre-o parte din averea sa fără slobodă voinţa sa”
 
În ”Constituţia Cărvunară” erau pentru prima data enunaţate drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. De exemplu, nimeni să nu mai fie ridicat,bătut sau acuzat înainte de a fi judecat conform legii. Totodată se prevedea garantarea proprietăţii private dar şi modul în care să se facă exproprierile în folosul statului. ”Să nu poata fi nimenea lipsit de vre-o parte din averea sa fără slobodă voinţa sa, afară numai de are vre-o întâmplare când o neapărată obşteasca trebuinţă praviliceşte îndreptăţită o va cere aceasta; dar şi atunci după ce i se va face o despăgubire potrivită cu lucrul ce sa va cere a i se lua.”, se arată în proiectul de constituţie.
 
De asemenea, documentul prevedea că fiecare om este liber să facă orice profesie în ţară şi să nu mai fie obligat să plătească tot felul de biruri şi obligaţii fiscale boierilor şi Bisericii afară de taxele ţării. Totodată, conform aceloraşi principii progresiste, orice străin care stătea 10 ani în Moldova sau se căsătorea cu o femeie a locului putea primi dreptul de cetăţenie şi se putea bucura de dreptul de proprietate. Totodată, fiecare locuitor al Moldovei trebuia să beneficieze de o judecată dreaptă.
 
Educaţie în Moldova
 
Mai mult decât atât, prin respectiva constituţie, boierii progresiştii doreau dezvoltarea educaţiei în Moldova. Mai precis, să fie deschise şcoli de stat în toate târgurile pentru ca întreaga populaţie să beneficieze de educaţie şi iluminare. ”Spre obştescul folos şi păşire înainte pentru în­văţătură neamului moldovenesc, să se aşăze şcoale obşteşti în Iaşi şi pe la toate târgurile din ţară, în rânduiala cea mai bună şi mai cuviincioasă, într-un chip ca acela ca să poată învăţa oricine în limba noastră gramatică, aritmetică, geometrie logică şi meşteşugul alcătuitor de scris, aceste fiind cele mai de trebuinţă pentru toată starea de obştie, pe lângă ştiinţa celor cuviincioasă a legei, a pravilei şi a datoriei obşteşti.”, arăta Constituţia Cărvunară. La toate acestea, şi-ar fi dorit Ionică Tăutu şi prietenii săi o tipografie obştească pentru tipărirea gratuită de cărţi în limba română. La toate acestea, se adaugă alte principii democratice şi liberale moderne.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
Capitala, blocată iar de taximetrişti în prima zi de examen de Capacitate: 300 de maşini protestează în Piaţa Constituţiei
 
Proiect PNL de revizuire a Constituţiei: OUG pot fi contestate la CCR şi de preşedinte şi de Curtea Supremă, condamnaţii definitiv nu pot candida
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii