Primii milionari ai Botoşaniului capitalist. Povestea primelor afaceri construite pe ruinele comunismului

Prăbuşirea regimului comunist a reprezentat o şansă nesperată pentru botoşănenii care visau la capitalismul occidentului. Din foşti maiştri sau simpli ingineri ai ”Epocii de Aur”, în doar câţiva ani unii dintre ei au ajuns milionari cu acte în regulă. Afacerile şi averea mogulilor botoşăneni s-a clădit în mare parte pe oportunism, curaj şi culmea de multe ori pe ruinele comunismului

La sfârşitul anului 1989, plăsmuirea comunistă se dezintegra după 45 de ani de stăpânire. Pe uşile fabricilor botoşănene care mergeau de 10 ani mai mult în pierdere a ieşit o mare de muncitori, maiştri, ingineri, foşti directori ai ”Epocii de Aur”. 

În zorii capitalismului românesc, aveau doar două alternative: îmbogăţirea  sau ruina. Cei mai mulţi au sfârşit prin a îngroşa numărul şomerilor sau a celor care au plecat să muncească pe şantierele fierbinţi din Israel şi Egipt, dar şi Germania sau Turcia.  

Au fost însă şi oportunişti. Cei care au reuşit din prima să prindă mecanismele noii lumi. ” A fost o perioadă de derută, atunci după Revoluţie. Au reuşit cei care s-au adaptat rapid. Cei care au observat cel mai bine noile oportunităţi”, spune Romeo Floareş, preşedintele Camerei de Comerţ din Botoşani.  Paradoxal, în timp ce uriaşa zonă industrială a Botoşaniului intrase în colaps iar fabricile îşi închideau într-un ritm halucinant porţile, societatea botoşăneană era una de consum. 

Dorea cu ardoare produse şi serviici refuzate de regimul Ceauşescu în ultimii 20 de ani. Aici au apărut şi oportunităţile, foştilor ingineri,maiştrii,profesori şi muncitori ai Epocii de Aur cu spirit de afacerist. ”Era o societate care dorea produse de care nu avusese parte. Aici au apărut şi primele afaceri. În domeniul de consum. Erau şi o serie de facilităţi. Acum majoritatea domeniilor sunt ocupate. Atunci erau nişe mari pe piaţă, era loc pentru noile afaceri. Puteai să vii cu lucruri noi, atrăgătoare pentru consumator şi automat puteai face profit. Apoi erau uşurinţa acordării creditelor. Noile bănci doreau clienţi şi ofereau lejer credite generoase. De fapt aşa au început primii oameni de faceri din Botoşani, împrumutând de la bancă. Aveau loc pe piaţă şi automat urmau să vină şi banii. Existau într-devăr şi dificultăţi, precum inflaţia sau dobânzile mari. Dar cum facerile mergeau automat existau şi

bani

pentru plata dobânzilor. Apoi pentru a dezvolta mediul de faceri la începutul anilor 90 erau şi acele facilităţi fiscale,scutiri de taxe pe 5,3 şi 2 ani. Atunci a fost momentul noilor îmbogăţiţi din afaceri”, povesteşte Romeo Floareş.

Printre aceştia se afla şi Valerian Lungu, primul om cu afaceri prospere în acest capăt de ţară, primul milionar de Botoşani. Omul de afaceri a decedat . Nu a fost un personaj foarte cunoscut înainte de Revoluţie, dar după 1990, a reuşit să se impună ca unul ditnre cei mai prolifici oameni de afaceri din Botoşani. A început tot prin a se împrumuta la bancă, riscând totul. A luat în anul 1991 de la noua Bancă Agricolă un credit de 3 milioane de lei. I-a investit toţi cumpărând Avicola, o societate apărută prin privatizarea crescătoriilor de pui. Valerian Lungu şi-a făcut magazine, unde vindea botoşănenilor avizi după carne şi ouă la discreţie, produse alimentare. 

Primul

profit

de 300.000 de lei l-a reinvestit. Şi-a făcut un abator la doar câţiva ani. A urmat o staţie de îmbuteliere a  gazului. Şi-a băgat în afaceri fiul, pe Tiberiu Lungu , iar grupul de societăţi intitulat Avis, cu 1300 de angajaţi a devenit una dintre cele mai prospere afaceri ale perioadei post-comuniste. Au început să curgă şi milioanele, maşinile sau casele. Din punctul de vedere al comercianţilor din Botoşani, afacerile lui Lungu au fost făcute printr-un risc uriaş, dar şi multă sudoare, pentru a nu cădea în plasa falimentului şi a băncilor. Imediat după Avis, pe ruinele vechilor fabrici comuniste au început să apară alte afaceri de succes, imediat după revoluţie. Mulţi dintre cei care le ridicau erau chiar foşti angajaţi au acelor fabrici. Oameni care cunoşteau slăbiciunea sistemului economic comunist şi mai ales au ştiut să reinveteze aceste afaceri petru a fi profitabile şi în final pentru a le aduce milioane profit. 

Una dintre aceste afaceri a fost cea a lui Gheorghe Ciubotaru, care din fostul Electrocontact a făurit Electroalfa, o societatea uriaşă, cu mii de angajaţi şi contracte de milioane de

euro

. În aceeaşi categorie intră şi Elsaco, a omului de afaceri Valeriu Iftime care a exploatat o nişă de piaţă, cea informatică, care abia prindea rădăcini în România. A dat propriu-zis lovitura cu un soft pe care îl vindea şi care putea fi folosit în zona industrială şi de proiectare. Şi în acest caz a venit profitul uriaş, iar Elsaco şi astăzi deţine contracte importante. 

Mai mult decât atât averea lui Iftime făcută cu Elsaco l-a făcut să investească şi în fotbal, fiind principalul finanţator al echipei de prima ligă FC Botoşani. Nu în ultimul rând cei care au reuşit să exploateze o uriaşă oportunitate au fost patronii firmelor de construcţii. Marile combinate de textile căzuseră brusc după 1989. O uriaşă masă de forţă calificată formată în domeniul textilelor aşteapta un loc de muncă, iar străinii erau interesaţi să scape de taxele împovărătoare de la ei din ţară. Aşa au apărut două prospere fabrici de textile din Botoşani: Serconf şi Rapsodia Conf. 

” Este vorba de sistemul lohn. Aici s-a dat lovitura după revoluţie. Era forţă de muncă bine calificată în Botoşani. Pentru că aici au fost mari combiante de textile. Există chiar şi un liceu textil destinat specialiştilor în acest domeniu. Deci era forţă de muncă specializată şi mult mai ieftină decât în occidentul dezvoltat. Aşa că multe firme mari din străinătate au preferat să investească aici în sistem lohn. Aşa s-au ridicat aceste fabrici”, a precizat Gheorghe Sorescu, economist şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. 

Şi aşa patronii fabricilor de confecţii de la Botoşani au început să facă primele milioane după Revoluţie. Lucrând cu Armani, Esprit, Louis Vouitton sau Brax, Manuela Zarug şi Mihai Tincu au reuşit să dezvolte afacerile şi să facă profit. De fapt cei doi moguli ai confecţiilor din Botoşani au lucrat în cele două fabrici de confecţii pe care mai apoi le-au cumpărat şi transformat în afaceri proprii. Mare parte a afacerilor de la începutul anilor 90 au rezistat până astăzi.

citiţi şi:

Dan Ostahie, primul milionar din Piatra Neamţ, s-a lansat în afaceri cu depanarea televizoarelor

Ioan Neculaie, primul milionar al Braşovului. De la om de afaceri controversat la colecţionar de maşini de lux