Brăila

articolul anterior articolul urmator

Celebrele nume născute la Brăila. Oraşul de la Dunăre a dat lumii personalităţi în domenii precum teatru, muzică, literatură şi medicină

1
11 Nov 2015 14:54:08
Autor: Alina Andra Tatu
Brăila văzută de sus FOTO: adevărul.ro
Brăila văzută de sus FOTO: adevărul.ro

Port important, Brăila a fost sălaş pentru multe grupuri etnice - greci, turci, ruşi, bulgari, everi, armeni, saşi - care trăiesc în pace şi înţelegere şi ale căror tradiţii, obiceiuri şi credinţe au fost integrate în viaţa culturală şi spirituală a oraşului. Personalităţi marcante ale ştiinţei şi culturii, unele de renume mondial, au făcut cunoscut renumele oraşului, devenind astfel mândria locuitorilor săi.

Aici se năştea, într-o familie cu rădăcini elene, în 1861, Hariclea Darclee devenită una din marile soprane ale lumii. Debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila, oraşul său natal. Pleacă la Paris unde este remarcată de Charles Gounod, care îi încredinţează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care îşi face debutul pe scena Operei, în anul 1888. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée cucereşte publicul şi devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florenţa, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova şi Sankt Petersburg. Ca o recunoaştere a acestui fapt, la 14 ianuarie 1900, era invitată să cânte pe scena operei Scala din Milano, în premiera operei "Tosca", uimind ca de fiecare dată publicul, indiferent de meridianul pe care interpreta.

Hariclea Darclee

Tot în Braila vede lumina zilei, în 1884, Panait Istrati , scriitorul român de expresie franceză autor al unor lucrări de referinţă: Codin, Haidicii, Nerantula, Ciulinii Bărăganului şi mai ales cele două capodopere recunoscute de cultura europeană: Chira Chiralina şi Spovedania unui învins. A copilărit în Baldovineşti, a terminat şase ani de şcoală primară, doi fiind nevoit să-i repete. Ca şi Maxim Gorki, scriitorul rus şi apoi sovietic cu care a fost comparat adesea, şi-a câştigat existenţa ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar şi al unui vânzător ambulant. O vreme a fost şi cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite oraşe: Bucureşti, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli,Paris şi Lausanne.

Panait Istrati

O altă personalitate marcantă a urbei a fost Ana Aslan(1897-1988) - academiciana ale cărei produse din gama Gerovital H3 si Aslavital, lupta cu efectele îmbătrânirii şi sunt printre cele mai apreciate în lume. Ana Aslan s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila, fiind cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei şi ai lui Mărgărit Aslan, o familie de intelectuali. Urmează cursurile colegiului Romaşcanu din Brăila. La 13 ani îşi pierde tatăl. Familia Aslan părăseşte oraşul natal şi se mută la Bucureşti. În 1915, Ana absolvă Şcoala Centrală din Bucureşti. La 16 ani, visează să ajungă pilot şi chiar zboară cu un mic aparat, tip Bristol - Coandă. În cele din urmă se decide să devină medic. Declară greva foamei pentru a înfrânge împotrivirea mamei şi se înscrie la Facultatea de Medicină.

Ana Aslan

Maria Filotti (1883-1956), actriţa temperamentala devenita artistă a poporului. Maria Filotti s-a născut în comuna Batogu, de lângă Brăila, "un sat aşezat în şes, cam între gările Inaca şi Deduleşti, în apropierea râuşorului Călmăţui, care era tare poznaş: când era uscat ca-n palmă, când se revărsa înecând recolta." Era în clasele primare, la Brăila, când a văzut prima piesă de teatru. Pe vremea aceea nu exista la Brăila un liceu de stat pentru fete, aşa că, după absolvirea cursului primar, în anul 1895, a fost înscrisă ca internă la o instituţie particulară, "Şcoala secundară de fete", condusă de o asociaţie de profesori şi care purta numele întemeietorilor ei, un grec şi un italian: Penetis şi Zurmali. Examenul de bacalaureat l-a susţinut la Liceul I.C. Massim, secţia clasică, încheind cu o "dizertaţie" cu tema "Opera politică şi literară a lui Dumitrie Cantemir". Preşedintele comisiei de examinare era profesorul universitar Ştefan Sihleanu, director alTeatrului Naţional Bucureşti în acea perioada. Sihleanu este cel care descoperă calităţile artistice înnascute ale Mariei Filotti. 

Maria Filotti

În domeniul literaturii, printre personalităţile legate de Braila, ii intalnim pe Fănus Neagu, Dumitru Panaitescu-Perpessicius , Mihail Sebastian. Fănuş Neagu s-a născut la 5 aprilie 1932, în oraşul Grădiştea-de-Sus din judeţul Brăila, într-o familie de ţărani. A studiat primii cinci ani de şcoală primară în satul natal. Îşi continuă studiile între 1944 şi 1948 la Liceul Militar din Iaşi (trei ani îi urmează la Liceul Militar din Câmpulung-Muscel). Urmează apoi Şcoala Pedagogică nr. 2 din Bucureşti, iar în 1951 devine cursant al şcolii de literatură „Mihai Eminescu” până în anul 1952, fiind coleg de generaţie cu Nicolae Labiş, Radu Cosaşu etc. Între 1954 şi 1957 învaţă la Facultatea de Filologie din Bucureşti, dar nu îşi încheie studiile.

Fănuş Neagu

Dumitru Panaitescu-Perpessicius s-a născut la Brăila, la 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ştefan Panait, muncitor, originar din Ianina, şi al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna). În 1898 a fost înscris în clasa întâi la şcoala primară numărul 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902. Din anul 1907 a studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Până la terminarea liceului a fost secretar general al societăţii culturale „Avântul”, a elevilor de la liceul Nicolae Bălcescu.

Dumitru Panaitescu-Perpessicius

Mihail Sebastian s-a născut tot la Brăila, pe 18 octombrie 1907 şi a fost un om de litere român de origine evreiască, care a scris roman, dramaturgie şi critică literară. A fost de asemenea activ ca publicist, ţinând printre altele şi cronică muzicală. Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importanţi discipoli ai filosofului Nae Ionescu. Un scandal fulminant în epoca interbelică l-a cauzat prefaţa antisemită a lui Ionescu la romanul De două mii de ani, prefaţă pe care Sebastian a publicat-o intactă. Deriva înspre extremismul de dreapta a generaţiei sale şi circumstanţele politice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său şi de foştii săi prieteni. În această perioadă a ţinut jurnal. După moartea lui subită, posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când jurnalul, care rămăsese peste 60 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice.

Mihail Sebastian

În domeniul muzicii, trebuie amintiţi: George Niculescu-Basu, Petre Ştefănescu-Goangă, Elena Teodorini, Ionel Perlea , Petre Marcu, George Cavadia, Olimpia Mărculescu, Maxim Vasiliu, Alexandu Enaceanu, Elena Patrichi, Johnny Răducanu şi Nicu Alifantis. 

Citiţi şi 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Roman liber
12.11.2015, 17:52:14

Va rog , adaugati si alte personalitati ale Brailei : Bunea Stancu , Ciocan , Simionescu .....