Combinatul Chimic de la Chiscani, mamutul industrial din judeţul Brăila unde Ceauşescu a făcut ultima sa vizită de lucru, în toamna anului 1989

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cel mai mare obiectiv industrial al Brăilei a fost Combinatul Chimic de la Chiscani, în care regimul comunist a investit peste 1,2 miliarde de dolari. Construcţia acestui mamut industrial, care producea fibră, celuloză şi hârtie a început în 1956, iar în 1959 s-a dat în funcţiune prima fabrică, de carton duplex-triplex.

A urmat o perioadă de investiţii masive, pe lângă fabrica de hârtie şi carton înfiinţându-se şi un combinat de fibre artificiale (CFA), denumit ulterior "Dunacor". În anii '70 - '80, cele două entităţi s-au unit, dând naştere celei mai mari capacităţi de producţie fibre, celuloză şi hârtie din România.

Ziaristul veteran Constantin Ionescu, care a relatat numeroase ştiri despre industria brăileană, în anii '70 - '80, îşi aminteşte că la Brăila a funcţionat Centrala Industriei de Celuloză şi Hârtie din România.

"Combinatul dădea de lucru la 12.000 de oameni. Era un furnicar acolo, când secţiile funcţionau la capacitate maximă. În anii '70 - '80 se investea continuu în noi şi noi capacităţi de producţie. Miliarde de lei s-au investit aici. Combinatul dispunea de cantină şi microcantine, unitate de pompieri, şcoală profesională, blocuri de locuinţe şi cămine, club, formaţii/echipe cultural-artistice şi sportive, stadion, autobuze şi nave de agrement", îşi aminteşte jurnalistul.

Combinatul Chimic de la Chiscani a fost ultimul obiectiv industrial vizitat de dictatorul Nicolae Ceauşescu. Acesta a venit la Brăila, în toamna anului 1989, de Ziua Recoltei, şi pentru că, pe lângă producţia agricolă trebuia să se intereseze şi de industria locală, a ales să treacă pe la Combinatul Chimic.

image

Unul dintre foştii angajaţi ai combinatului, brăileanul Ion Ivan, un împătitimit colecţionar de timbre şi cărţi rare, deţine în prezent ultima carte scrisă de Ceaşuşescu, tipărită în anul 1989 şi purtând semnătura (cu cerneală roşie) a fostului preşedinte comunist.

"Semnătura a fost obţinută de către un maistru de la combinat, prin intermediul unui securist, în timpul ultimei vizite a lui Ceauşescu la Brăila", povesteşte Ion Ivan. Este vorba de volumul "Procesul revoluţiei şi construcţiei socialiste în România", care a văzut lumina tiparului în august 1989 şi care nu a mai apărut pe rafturile librăriilor, pentru că a venit revoluţia. Nu se ştie câte autografe a mai apucat să dea Ceauşescu după vizita făcută, în toamna însângeratului an 1989, la Brăila.

În prezent, fosta platformă chimică poate servi drept decor pentru filme de groază. După 1997, când a fost declarat falimentul combinatului, halele s-au degradat continuu. Câteva firme de „băieţi deştepţi” care au „privatizat” fosta întreprindere comunistă nu au urmărit decât să vândă la fier vechi utilajele combinatului. Apoi, halele au intrat pe mâna hoţilor de fier vechi, care au tocat sistematic fiecare zid în parte pentru a scoate armăturile metalice.

Cititi si

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite