Cum arată „Flatoy”, primul feribot electric construit în România. A fost făcut la Brăila şi va naviga în Norvegia

Lansarea la apă a feribotului Flatoy FOTO Vard Brăila

Nava a fost realizată la şantierul naval Vard Brăila, iar după lansarea la apă urmează montarea unor echipamente şi o serie de finisaje. Feribotul are o lungime de 134 metri şi o lăţime de 20,7 metri. Poate transporta maximum 550 de oameni (pasageri şi echipaj) şi până la 180 de autoturisme.

Primul feribot electric construit vreodată în România a fost lansat la apă la şantierul naval Vard Brăila şi până la sfârşitul lunii iunie (după ce vor fi terminate o serie de lucrări la suprastructură) va pleca spre Norvegia, ţara în care va fi operaţional. Feribotul este realizat la Brăila doar în proporţie de 85% - corp navă, motorizare, echipamentul hidraulic de „stocare” a maşinilor, echipamentele primare - urmând ca restul echipamentelor (cele sofisticate, de navigaţie şi comandă) să fie montate în şantierul Vard din Brevik (Norvegia).

Interesant este că beneficiarul contractului ( a cărui valoare nu a fost făcută publică) este firma privată norvegiană „Torghatten Nord AS”, însă feribotul va fi concesionat şi operat de Ministerul Transporturilor din Norvegia, care urmează să asigure curse prin complicatele fiorduri ale ţării nordice. După câte au explicat oficialii norvegieni, demersul public are ca scop încurajarea transportului naval nepoluant, dar şi dezvoltarea turismului.

Parte a planului norvegian de reducere a poluării

Nava este echipată cu propulsie electrică, în sensul că va folosi curentul stocat într-un set de baterii care pot fi încărcate de la o staţie fixă din zona de operare. De asemenea, ea are şi capacitatea de a produce în caz de nevoie electricitate, cu ajutorul unor generatoare Diesel (pe motorină sau gaz lichefiat) montate la bord.

Modalitatea de propulsie neconvenţională impune ca feribotul să acţioneze pe o rută ce nu depăşeşte, ca timp de execuţie, 55 de minute (asta fără a porni generatoarele Diesel de la bord). De asemenea, trebuie menţionat că nava poate merge la fel de bine şi înainte şi în marşarier, având două motoare şi două elice, la prova şi la pupa.

După lansarea la apă, nava a fost tractată în zona unde vor continua lucrările FOTO Vard Brăila

Feribotul poate transporta maximum 550 persoane (pasageri şi echipaj) şi 180 de maşini standard. Într-o altă variantă de încărcare, pe punţi pot fi urcate18 TIR-uri, caz în care ar mai avea loc încă alte 50 de automobile. Ceremonia de botez va avea loc în Norvegia, iar nava va primi numele „Flatoy” (ceea ce înseamnă „insula plată”, în limba norvegiană).

Norvegia oferă în acest moment 120 de rute de feribot care facilitează trecerea a 20 de milioane de maşini anual în zonele fiordurilor într-un relief considerat mult prea complicate tehnic şi financiar pentru construcţia de poduri. Pe lângă construcţia efectivă de feriboturi noi alimentate complet electric, operatorii vizează conversia a 84 de platforme existente de la diesel la electric în cazul celor 70% dintre navele de acest tip care operează pe distanţe scurte.

Conform calculelor oferite de guvernul norvegian, conversiile vor duce la reducerea emisiilor de oxizi de azot cu 8.000 de tone pe an şi la scăderea emisiilor de dioxid de carbon cu 300.000 de tone pe an, echivalentul emisiilor anuale ale 150.000 de maşini.

A cincea lansare la apă în trei luni

Lansarea la apă a corpului armat de feribot tip MM 125 FD LNG (cu o lungime de 134 metri, o lăţime de 20,7 metri şi o înălţime până la puntea de ambarcare a maşinilor de 7,15 metri) a avut loc, într-o ceremonie restrânsă, vineri, 25 mai. Lucrările la navă vor mai continua însă circa două săptămâni, astfel încât aceasta să fie capabilă să parcurgă în siguranţă drumul până la Brevik (chiar dacă va fi remorcată, ea trebuie să aibă manevrabilitate şi stabilitate).

Şantierul naval de la Brăila este la a cincea lansare la apă din ultimele trei luni, după ce au primit botezul Dunării, în aprilie şi mai, cargourile fluviale „Topaz Neva” şi „Topaz Lena” (nave de câte 123 de metri lungime, făcute după acelaşi proiect), un transportor de module preansamblate şi navă de tip „live fish carrier”.

Grupul naval „Vard” are sediul central în Norvegia şi operează mai multe şantiere navale în Norvegia, România (la Brăila şi Tulcea), Brazilia şi Vietnam. Pachetul de control de acţiuni ale companiei mamă (79,69%) este deţinut de grupul italian „Fincantieri”, unul dintre cei mai mari constructori de nave din lume.