Eroul de la Gemenele. Cum a murit învăţătorul Constantin Condruz apărându-şi satul de trupele germane

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rememorarea faptelor lui Constantin Condruz este făcută de fiica acestuia, Constanţa Stan (89 de ani), care avea 14 ani când tatăl său a fost ucis de trupele germane, pe 28 august 1944. Luptele de la Gemenele au fost crâncene, în mica aşezare aflată, totuşi, departe de principalele teatre de operaţiuni pierzându-şi viaţa peste 100 de oameni.

Eroii neamului pot fi descoperiţi uneori chiar şi în locuri care, aparent, ies din „traseele“ obişnuite ale marilor fapte istorice. O poveste dramatică aproape necunoscută a fost scoasă la lumină recent, cu prilejul unui festival de folclor care a intrat deja în tradiţie în satul Gemenele, aşezare aflată nu departe de „cumpăna“ dintre judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi.

Mijlocitori de seamă în scrierea acestei pagini de istorie care-l are în prim plan pe învăţătorul Constantin Condruz, eroul necunoscut de la Gemenele, ne-au fost profesorul şi scriitorul Viorel Burlacu, precum şi venerabila doamnă  Constanţa Stan, în vârstă de 89 de ani, fiica dascălului care şi-a dat viaţa pentru ţară.

Un festival care uneşte oameni şi poveşti de viaţă

Foarte interesant este că povestea eroului Constantin Condruz a putut fi aflată cu adevărat doar ca urmare a unui şir de coincidenţe. Profesorul şi scriitorul Viorel Burlacu a fost invitat în juriul ediţiei din 2018 a Festivalului Interjudeţean de folclor ,,La porţile dorului“, organizat de 12 ani încoace în satul Gemenele, judeţul Brăila, prilej cu care a avut ocazia să cunoască oamenii şi detalii ale unor întâmplări la care, altfel, n-ar fi avut acces.

„Particip încă de la prima ediţie la Festivalul de folclor «La porţile dorului», pe care îl organizează oameni de mare suflet, din satul meu drag. Multe dintre premiile acordate de juriile de specialişti au fost câştigate de Ansamblul folcloric «Constantin Condruz», al Şcolii Gimnaziale Gemenele, coordonat de două dăscăliţe, cu drag de folclor românesc: Zenovia Mocanu şi Valerica Mihoci“, a povestit Viorel Burlacu.

Profesorul Viorel Burlacu alături de Zenovia Mocanu şi Valerica Mihoci FOTO Arhiva personală

Imagine indisponibilă

„Ca membru al juriului, am fost de multe ori întrebat de unde vine numele acestui năzdrăvan ansamblu, care sub bagheta coregrafului Marian Rusu a cucerit numeroase premii, trofee şi alte recunoaşteri artistice, atât în ţară, cât şi în străinătate. Explicaţiile mele în legătură cu numele «Constantin Condruz» le-am simţit întotdeauna prea sărace, până anul acesta când am cunoscut-o pe doamna farmacist Constanţa Stan, 89 de ani, fiica celui care a dat numele ansamblului din Bărăganul Brăilei”, a adăugat acesta.

Povestea eroului Constantin Condruz

Povestea, spusă prin „filtrul“ fiicei eroului, care avea 14 ani în momentele teribile în care şi-a pierdut tatăl, este impresionantă. Evenimentele dramatice s-au petrecut  în vara anului 1944, mai precis pe 28 august, în împrejurările tulburi din Al Doilea Război Mondial.

Locotenentul în rezervă Constantin Condruz comanda un grup de voluntari premilitari, care, alături de un dispozitiv de jandarmi, aveau misiunea de apărare a comunei Gemenele de eventuale atacuri ale armatei germane în retragere. Mărturiile adunate de istorici au arătat, de altfel, că după 23 august 1944, când românii au întors armele, armata germană a părăsit în grabă partea de est a României, însă nu înainte de a produce daune majore prin distrugerea a zeci de mii de obiective cu rol strategic: clădiri importante, şosele, poduri.

Atât la Galaţi, cât şi la Brăila, au fost aruncate în aer, în mod deliberat, sute de clădiri şi de poduri rutiere sau de cale ferată, iar în zona rurală erau vizate cu precădere obiectivele care putea contribui la alimentarea armatei inamice aflate în ofensivă - mori, uleiniţe, depozite de cereale – dar şi clădirile importante ce puteau fi folosite pentru încartuirea trupelor.

În drumul lor pârjolitor, circa 1.000 de soldaţi germani au apucat-o prin Gemenele, un traseu secundar (ar fi vrut să ajungă la Focşani, varianta pe la Gemenele fiind aşadar cam ocolitoare). Deşi ofiţerii Wermachtului credeau că nu vor întâmpina nicio rezistenţă armată dacă ocolesc drumul principal, în satul brăilean a avut loc  o confruntare violentă care a durat mai bine de cinci ore, în urma căreia au murit peste 100 de oameni, cei mai mulţi dintre ei soldaţi germani.

Victime au fost şi în rândurile apărătorilor români, după cum se consemnează în documentele oficiale citate în volumul „Repere în istoria jandarmeriei gălăţene 1831-2016 (o istorie completă)“, scos la Editura Muzeului de Istorie Galaţi, 2018, (pag.146) sub semnătura sublocotenentul (evident, de jandarmi) Mircea Cătălin Bădin.

,,Registrul pentru morţi vol. I/1944 din arhiva Primăria Gemenele consemnează că jandarmii din Legiunea Covurlui au pierdut 11 oameni. În confruntare îşi mai pierd viaţa locotenentul de rezervă Condruz Constantin - Comandantul Subcentrului Pregătire Premilitară din comuna Gurguieţi (judeţul Brăila), soldatul Stanciu Iorgu Ion - din Regimentul 24 Infanterie Tecuci (venit acasă în permisie) şi localnicii Gingăraşu Nicolae Gheorghe, Mihalcea T. Draghia Costică şi copilul Dumitru Trifan Ioana în vârstă de 3 ani şi 4 luni, fata comerciantului din sat, care moare în urma exploziei unei grenade“, scrie sublocotenentul Bădin în amintita lucrare documentară.

Mărturiile despre eroul Constantin Condruz sunt completate şi de o serie de declaraţii ale celor care au participat la lupte. Astfel, în jurnalul de front al comenduirii Jandarmeriei Covurlui se menţionează că acesta „a luptat cu vitejie contra inamicului, hotărând să se retragă din calea invadatorului de-abia atunci când nu s-a mai putu salva“.

Potrivit volumului amintit, în cursul luptelor de la Gemenele, Legiunea de Jandarmi Covurlui (precursoarea Inspectoratului Judeţean pentru Jandarmi Galaţi) a suferit cele mai grele pierderi din istoria sa. Anual, eroii jandarmi sunt omagiaţi printr-o  ceremonie specială.

Amintirile fiicei

Farmacista pensionară Constanţa Stan, de 89 de ani, fiica locotenentului Constantin Condruz, rememorează faptele aşa cum le-a perceput în acele momente dramatice (locuia la Gurguieţi, deci nu a fost martoră direct la lupte), dar şi pe baza lucrurilor pe care avea să afle mai târziu de la mama sa.

,,Când tatăl meu a fost împuşcat la Gemenele, avea 40 de ani şi două fete minore, eu de aproape 14 ani şi sora mea mai mică, de 9 ani. Era împreună cu învăţătorul de aici din sat, domnul Anghel, au fost urmăriţi de nişte nemţi, iar în momentul când au vrut să sară un gard, tata a fost împuşcat mortal... După ce nemţii au fugit în retragerea lor, mama l-a adus acasă la Gurguieţi şi l-a îngropat. Părinţii mei au fost amândoi învăţători“, a povestit Constanţa Stan.

Ea se consideră onorată că memoria tatălui său este păstrată şi acum vie de către oamenii satului pentru care el şi-a dat viaţa „Tata iubea muzica, folclorul, îi plăcea să cânte, iar faptul că oameni din Gemenele au ales să dea numele său unui ansamblu folcloric este ca o mângâiere pentru memoria lui. Nu am cuvinte ca să le mulţumesc“, a  mai spus fiica eroului.

Vă mai recomandăm şi:

Cum s-a produs a doua cea mai mare catastrofă feroviară din România. Explozia a pulverizat 350 de oameni

Ororile colectivizării. Revolta din satul liderului bolşevic Gheorghe Apostol: „Ne-au luat pământul, s-au îmbătat ca porcii şi se bulgăreau cu brânză!”

Mărturii despre ororile colectivizării. „Teroriştii” de la Cudalbi: „Ne-au bătut securiştii până ne-am uitat numele!”

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite