Primăria Brăila nu reuşeşte de patru ani să reabiliteze un monument de referinţă al oraşului, care în urmă cu un secol a fost construit în numai câteva luni
0Realizare de referinţă a arhitecturii şi ingineriei româneşti, în prezent monument istoric clasa B, fostul castel de apă din parcul Grădina Mare continuă să se degradeze, deşi Primăria Brăila a avut la dispoziţie o finanţare europeană consistentă cu ajutorul căreia l-ar fi putut reabilita. Deoarece nicio firmă de construcţii nu a depus oferte pentru preluarea contractului, finanţarea este pierdută.
Înalt de 30 de metri, fostul turn de apă a fost construit pe parcursul unui singur an, în 1912, fiind una dintre primele clădiri din România realizate din beton armat. Elie Radu, arhitectul care l-a conceput era celebru în epocă. "A fost prima dată când în România s-a realizat dispunerea a două rezervoare pe verticală după modelul german, respectiv susţinerea rezervorului inferior prin intermediul unor elemente similare arcelor butante capabile să transmită eforturile la stâlpii cadrelor", explică admirativ expertul tehnic, prof. univ. dr. ing. Ana Maria Grămescu.
Când a fost pus în funcţiune, turnul avea capacitatea de a alimenta cu apă jumătate din oraşul Brăila. Timp de 50 de ani şi-a îndeplinit cu brio această menire, apoi, după ce tehnologiile s-au schimbat şi nu a mai fost nevoie de rezervoarele sale, a fost transformat pentru o scurtă perioadă în depozit de vin. Apoi, timp de două decenii, a rămas în conservare, pentru ca, la începutul anilor '80, să fie adaptat unei noi cerinţe, aceea de a găzdui, pe o platformă specială, concepută de un inginer al fostei Uzine de Utilaj Greu „Progresul” Brăila, un restaurant rotativ unic în România. Tot atunci, i-au fost ataşate două turnuri laterale, ce susţin scări în spirală pentru accesul la partea din vârf, iar subsolul iniţial, adânc de şase metri, a fost umplut pe jumătate cu pământ, pentru a fi redus la adâncimea de trei metri, astfel încât să se poată amenaja acolo un spaţiu de depozitare.
În prezent, construcţia ar putea fi în pericol, din cauza infiltraţiilor de apă care i-au afectat fundaţia. În 2010, expertul tehnic Ana Maria Grămescu a făcut o expertiză şi a constatat că, din cauza unei conducte subterane fisurate, terenul pe care se află turnul este îmbibat cu apă.
La vremea când a fost ridicată, construcţia a reprezentat o realizare de referinţă a arhitecturii şi ingineriei româneşti FOTO arhiva
Efectele asupra construcţiei sunt alarmante. Încă de acum cinci ani, expertiza tehnică a constatat puternice erodări ale armăturilor, fisurări ale stâlpilor de susţinere, degradări prin fisurare ale tubului central în zona planşeului, la cota de plus 5,55 metri etc. La toate acestea se adaugă starea jalnică a cupolei centrale, unde a funcţionat pe vremuri restaurantul rotativ şi unde acum apa de ploaie pătrunde din plin prin ferestrele sparte, cu rame ruginite şi cu draperii rupte în fâşii, ce flutură sinistru în bătaia vântului.
În baza expertizei tehnice, firma care a primit contractul de întocmire a proiectului de reabilitare a castelului de apă, "Managemente Expert Internaţional" Brăila, a prevăzut stabilizarea terenului, prin înfigereaîn jurul fundaţiei a unor piloţi de beton. Totodată, s-a prevăzut consolidarea turnului prin montarea pe interior a unor fâşii de răşini speciale.
Soluţiile tehnice par a fi cele care i-au descurajat pe constructori să abordeze acest contract.
„Toate firmele au spus că lucrările sunt foarte complexe şi că e nevoie de bani în plus, iar dacă a spus-o unul, a spus-o şi al doilea, a spus-o şi al treilea înseamnă că e ceva adevărat în toată chestiunea asta şi că investiţia chiar trebuie rectificată. Noi o să menţinem proiectul, doar că nu mai avem cum să îl ducem până la capăt pe finanţarea 2007 - 2013, care se finalizează în decembrie 2015, ci va trebui să îl trecem în exerciţiul financiar viitor, 2014 - 2020", a declarat primarul Aurel Simionescu.
Declaraţia acestuia vine în contextul în care, din 2013 până în prezent, Primăria a organizat trei licitaţii, în încercarea de a găsi o firmă care să preia contractul în valoare de 4 milioane de lei.
Constructorii care ar fi fost interesaţi să preia reabilitarea fostului turn de apă afirmă, însă, că soluţiile prevăzute de arhitecţi în proiectul tehnic sunt pe cât de scumpe, pe atât de inutile. „Proiectul a fost întocmit în urmă cu câţiva ani şi nu mai este de actualitate. Când s-a făcut expertiza tehnică, terenul pe care se află construcţia era îmbibat cu apă. Acum, această problemă nu mai există, după ce s-a scos din funcţiune conducta de unde proveneau scurgerile. Acei piloţi care ar trebui să consolideze terenul nu mai sunt necesari. Şi nu spun asta pentru că nu am avea capacitatea de a implementa această soluţie. Firma noastră a montat mii de piloţi, în cadrul unor lucrări derulate pe malul Dunării. La castelul de apă, care este un monument absolut deosebit, realizat de un mare arhitect, Elie Radu, se pot implementa alte soluţii de consolidare, mult mai ieftine decât cele propuse acum câţiva ani, când realitatea din teren era cu totul alta", a declarat, pentru cotidianul „Obiectiv – Vocea Brăilei”, ing. Constantin Rădulescu, administratorul firmei brăilene "Dura Bet".
Autorităţile locale ar fi vrut ca, după reabilitare, fostul turn de apă să găzduiască, pe platformele din vârf, un observator astronomic, iar la primele nivele, un muzeu tehnic. Dar, pentru că termenul până la care puteau folosi suma de 4 milioane de lei oferită în proporţie de 80% de Uniunea Europeană, expiră în luna decembrie 2015, aceleaşi autorităţi locale se văd obligate să stopeze proiectul, urmând să încerce să obţină un alt împrumut nerambursabil, în exerciţiul financiar european 2014 – 2020, pentru a relua procedurile.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
