50 de ani de la construirea drumului spre Poiana Braşov. Şoseaua a transformat staţiunea dintr-un cătun izolat în cea mai mare staţiune de schi din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acum jumătate de secol Poiana Braşov era o staţiune locală unde oamenii mergea să se plimbe şi să respire aerul curat de munte. Era un cătun cu doar câteva cabane, un fel de cartier izolat al Braşovului. Comuniştii au văzut însă potenţialul staţiunii, care a devenit preferata lui Nicolae Ceauşescu care venea aici în fiecare an să vâneze.

Transportul spre Poiana Braşov era unul rudimentar acum jumătate de secol. Se ajungea fie pe jos prin pădure, fie cu autovehicule cu şenile, deoarece drumul era unul de pământ. La sfârşit de săptămână se făceau curse cu o autocamionetă cu şenile care putea duce maxim 12 persoane şi mergea cu 15 km pe oră.

Construcţia drumului spre Poiana Braşov a început la sfârşitul anului 1962, iar lucrările au fost executate de Întreprinderea de Construcţii Transporturi Braşov. Unul dintre cei care au contribuit decisiv la construcţia drumui a fost inginerul Alexandru Filipescu şeful de proiect de la acea vreme.

S-a ales varianta cea mai spectaculoasă pentru turişti, dar şi cea mai puţin costisitoare

Pentru construirea drumului, inginerii vremii au avut trei variante. Unul dintre proiecte prevedea ca drumul să pornească din cartierul istoric Şchei, dar această variantă ar fi presupus demolări masive şi lucrări de consolidare foarte scumpe. O altă variantă presupunea ca drumul să plece din zona Pieţei Centrale de atunci (actualul magazine Star) şi să meargă pe partea nordică a muntelui Tâmpa. Şi această variantă a fost considerată prea scumpă. În final, s-a ajuns la traseul actual cu plecare din Livada Poştei, cu multe serpentine pe dealul Warte şi până în Poiana Braşov. Această variantă nu prevedea demolări şi avea un mare potenţial turistic, deoarece de pe drum Braşovul putea fi admirat în toată splendoarea lui. 

image

Inginerul Alexandru Filipescu spune că s-a ţinut cont atât de costurile drumului cât şi de potenţialul turistic atunci când s-a ales ultima variantă. „Din punct de vedere tehnic, s-a urmărit proiectarea unui traseu în plan orizontal şi vertical corespunzător unei viteze minime de circulaţie de 40 km/h în condiţii de maximă siguranţă. Astfel drumul putea fi parcurs în 15 minute. Din perspectivă economică, s-a urmarit realizarea unei investiţii reduse prin evitarea zonelor care ar fi necesitat lucrări costisitoare. Pentru turişti, s-a avut în vedere ca traseul să atingă punctele care pot oferi staţionari cu vederi panoramice spectaculoase asupra Braşovului şi împrejurimilor sale“, a spus inginerul.

Drum inaugurat în timp record

Lucrările majore la drum au durat doi ani, iar 19 decembrie 1964 şoseaua a fost inaugurată. S-a lucrat din două direcţii: de jos din zona Warthe şi de sus din Poiana Mică. Nici iarna nu s-au oprit lucrările. Pe lângă muncitorii cu experienţă, la drum au făcut voluntariat chiar şi elevii din Braşov.

image

„ Lucrările au fost precedate de organizarea a două tabere pentru cele două loturi, în zona restaurantului Warthe şi în  Poiana de Jos (Poiana Mică). Şantierul a început lucrările de terasamente în trimestrul IV  al anului 1962 , concomitent la cele două loturi şi s-a lucrat şi pe parcursul lunilor de iarnă. În 19 decembrie 1964 drumul s-a dat în circulaţie la nivel de macadam pe sectorul cuprins între Livada Postei şi Cabana Vanatorilor (din Poiana Mică), în lungime de 10,5 km . Practic 80% dintre lucrări erau gata. Restul de 20 % s-au executat manual cu ajutorul elevilor , studenţilor, salariaţilor şi militarilor din Braşov. În anul 1965 lucrările au continuat  cu executarea rigolelor, parapeţilor, consolidarea taluzelor şi a îmbrăcăminţii definitive, astfel încât în septembrie 1965, drumul a fost complet terminat“, a mai spus inginerul Filipescu.

Drumul a fost considerat o premieră la acea vreme datorită complexităţii lucrărilor şi faptul că era o şosea cu preponderenţă montană. A fost nevoie de săpături în dealul Warthe, de consolidare a parapeţilor de un calcul exact al curbelor şi serpetinelor pentru ca drumul să prezinte maximă siguranţă. Lucrările au fost executate perfect şi drumul a rezistat foarte bine în timp. Acum Poiana Braşov este cea mai mare staţiune de schi din România şi cea mai vizitată de turişti.

„După 50 de ani de exploatare, se poate concluziona că autodrumul şi-a dovedit pe deplin eficienţa scontată contribuind în foarte mare măsură la dezvoltarea şi modernizarea staţiunii Poiana Braşov, care a devenit renumintă în România, dar şi în străinătate. Prin caracteristicile sale tehnice şi turistice deosebite, acest drum a fost, este şi va rămâne şi în viitor o lucrare emblematică pentru Municipiul Braşov“, a mai spus inginerul Flipescu.

Pe aceeaşi temă:

Pârtie de zorbing pentru turiştii amatori de senzaţii tari, în premieră naţională, în Poiana Braşov

Cât ne va costa să schiem sezonul acesta în Poiana Braşov. Cu 2000 de lei puteţi închiria o pârtie

Încep lucrările la Centru de informare turistică în Poiana Braşov

13 companii vor să termine Centrul de Agrement de 10 milioane de euro, din Poiana Braşov

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite