Bucuria de a trăi în natură: ferma de biodiversitate şi pensiunile din cel mai vechi sat braşovean

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica Reformată din Cobor FOTO Ioan Buciumar
Biserica Reformată din Cobor FOTO Ioan Buciumar

La 80 de kilometri de Braşov, satul Cobor, atestată documentar de la înceutul secolului al XIII-lea, este un loc parcă uitat de lume, în care turiştii pot petrece momente relaxante de neuitat, în spiritul respectului faţă de natură, graţieunei cunoscute asociaţii

Cea mai veche localitate atestată documentar a judeţului Braşov, satul Cobor, din comuna Ticuş, despre care există un document scris de la 1206, se confruntă cu o nouă mare provocare, după alte trei mari încercări prin care a trecut, de-a lungul istoriei. 

În urma unei epidemii de ciumă, doar şapte locuitori din satul înfiinţat de coloniştii saşi au mai rămas în viaţă, în 1380. Aceştia au plecat în satele din jur, iar localitatea a fost repopulată cu oameni din tot Ardealul. 

În 1529-1530, satul a fost pustiit şi a fost nevoie din nou să fie repopulat, de această dată cu secui din zona Odorhei. De altfel, vorbitorii de limbă maghiară spun că şi acum se simte accentul din zona Odorhei, păstrat de sătenii din Cobor. 

În 1802 a ars tot satul, dar a fost reconstruit. Cum pădurea era prea puţină pentru construirea unui sat întreg şi, în plus, mai exista şi, pe atunci, recenta experienţă a satului ars în întregime, autorităţile austro-ungare au condiţionat ajutorul acordat de natura materialelor din care să fie reconstruit satul. Astfel, toate casele au fost zidite, fără lemn sau alte materiale uşor inflamabile.

Încercarea actuală, mai dificilă decât cele din trecut

Acum, media de vârstă a locuitorilor este de peste 60 de ani, iar Asociaţia Carpathia încearcă să readucă tinerii în sat, pentru ca viaţa aici să continue. Pentru aceasta, asociaţia a construit o fermă, unde cresc aproape 170 de vaci de carne, din rasa sura de stepă. Tot asociaţia a construit şi o pensiune, unde cei care apreciază produsele ecologice şi viaţa tihnită pot petrece un timp pe care să-l ţină minte multă vreme. Turiştii pot închiria şi una din cele două case puse la dispoziţia lor sau camere din aceste case. Cei care iubesc călăritul se pot bucura atât de caii de la fermă, cât şi de peisajele feerice din jurul satului. Chiar şi o plimbare pe uliţele satului, printre casele vechi de aici şi străzile neasfaltate, poate constitui un mod de relaxare extrem de plăcut.

„80% dintre colegii noştri care lucrează aici sunt angajaţi ce fac parte din comunitatea locală. Ei lucrează la o fermă care are o suprafaţă de aproape 500 de hectare. Piesa de rezistenţă este turma de sure de stepă, din care noi avem aproape 170 de animale crescute în semi sălbăticie, în natură, afară”, a explicat reprezentantul asociaţiei, Istvan Szabo.

Despăgubiri în natură din partea Asociaţiei Carpathia 

Tot pentru ca micii întreprinzători în domeniul agriculturii din zonă să fie încurajaţi să rămână în sat, asociaţia are o stână unde creşte animale. În cazul în care un animal al micilor fermieri este ucis de un animal sălbatic, acesta este înlocuit de asociaţia. 

„Noi avem şi o stână unde creştem animale, în speţă oi şi capre. Dacă unuia dintre localnici i-a răpit sau omorât vreo oaie un animal sălbatic, noi îi dăm animalul înapoi, fără ca despăgubirea oferită de stat să fie afectată. Se întruneşte o echipă, se studiază ce s-a-ntâmplat acolo, dacă într-adevăr animalul domestic a fost atacat de un urs sau un animal sălbatic şi, în urma anchetei făcute de echipa de la faţa locului, constatăm ce s-a întâmplat şi omul îşi primeşte un alt animal domestic în locul celui omorât. Repet, aceasta nu afectează în niciun fel despăgubirea oferită prin lege, omul îşi primeşte banii ca orice alt proprietar de animale, din altă zonă”, a precizat o altă reprezentantă a asociaţiei, Georgiana Andrei.

Biserica reformată, principalul punct de vizitat din Cobor

Chiar şi acum, satul are o construcţie din secolul al XIV-lea, încă înainte de colonizarea secuilor de la Odorhei. Este vorba de Biserica Fortificată, care a fost construită în secolul al XV-lea. La început a fost catolică, dar acum este reformată. 

„Până în 1500, satul a fost locuit de germani şi se numea Kiwern. Probabil, saşii au început construcţia bisericii şi a fortificaţiei”, a spus preotul bisericii, Lukacs Zoltan.

Locuitorii sunt buni cunoscători ai plantelor medicinale sau decorative, astfel că asociaţia organizează, periodic, două ateliere: unul prin care vizitatorii să cunoască plantele existente pe câmpurile din jurul satului şi să înveţe să le folosească şi un alt atelier de „corfărit”, cum spun localnicii, adică unul în care doritorii pot vedea cum se fac coşurile împletite. 

Atestat documentar în urmă cu 815 ani şi trecut prin mari încercări, satul Cobor încearcă, acum, să treacă peste a patra mare încercare: depopularea provocată de industrializare şi urbanizarea forţată. Ferma de la Cobor şi pensiunea amenajate de Asociaţia Carpathia reprezintă un început foarte bun pentru repopularea unei zone desprinse, parcă, din cele mai frumoase poveşti despre satul românesc din Ardeal. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Momente de grea cumpănă pentru preşedintele foştilor deţinuţi politic, la numai câteva luni după ce a fost demis de premierul Florin Cîţu

Rezultat de excepţie pentru România la Olimpiada Internaţională de Chimie, de la Tokyo. Elevii au cucerit trei medalii de aur şi una de argint

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite