Cum se vindecă frica de înălţime. Metoda de-a scăpa de tremurat: „În prima fază, pacientul are corzi de protecţie“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acrofobia cum este numită în termeni medicali frica de înălţime este o afecţiune care ne poate da viaţa peste cap. Există însă terapii prin care pacienţii pot scăpa total sau parţial de cele mai negre temeri.

Pentru că înălţimea este un pericol real, acrofobia este una dintre cele mai întâlnite fobii. Apare în general la adulţi şi afectează unul din douăzeci de oameni.

„Frica de înălţime apare mai ales la persoanele pesimiste, care gândesc negativ. De exemplu, dacă urc pe scară sigur o să cad, dacă merg de munte mă accidentez, dacă merg cu avionul sigur se prăbuşeşte. Oamenii care gândesc aşa îşi alimentează temerile şi nu pot fi convinşi că sunt în siguranţă. Teama de înălţime se poate declanşa şi în urma unui incident neplăcut, adică atunci când o persoană s-a rănit după ce a căzut de înălţime sau are printre cunoştinţe persoane care au suferit accidente grave din cauza înălţimii“, spune psihologul Ana Maria Ruşizan.

Manifestări neplăcute

Frica de înălţime produce atât manifestări emoţionale, dar se poate ajunge şi manifestări fizice foarte grave. „Teama de înălţime este o fobie reală şi oamenii care suferă de această efecţiune nu trebuie forţaţi să îşi depăşească limitele. De exemplu pacienţii cu acrofobie fac atac de panică, nu se mai pot mişca dacă sunt puşi să urce pe o scară de doi-trei metri sau dacă se uită în jos de la geamul unui apartament aflat la etajele superioare. Acrofobia dă şi simptome fizice, destul de neplăcute de la stări de ameţeală, greaţă, bătăi rapide şi neregulate ale iminii şi chiar leşin“, mai spune specialistul.

Frica se învinge treptat

Primul pas spre a scăpa de frica de înălţime este ca pacientul să se convingă că nimic rău nu se poate întâmpla. „Cel mai greu este să convingi un astfel de pacient că nu are dreptate. Trebuie să îl faci să înţeleagă că temerea lui nu are bază reală, că nu se va întâmpla nimic rău şi că este în siguranţă. De aceea, de multe ori în terapie este implicată şi o persoană din familie, în care pacientul are încredere. Dacă va vedea că acea persoană reuşeşte să facă lucruri de care el se teme şi nu va păţi nimic rău, atunci va prinde încredere“, mai spune psihologul.

Paşi mici şi siguri

Odată ce pacientul a prins încredere frica se elimină treptat. „În terapie există un mecanism numit scara încrederii care funcţionează foarte bine. De exemplu, se foloseşte o scară înaltă. În prima fază pacientul are corzi de protecţie şi este pus să urce câte o treaptă în fiecare zi, şi tot aşa până când ajunge în vârf. Apoi ciclul se reia, dar fără hamurile de siguranţă. În final pacientul va urca singur scara într-o singură zi. Urmează apoi terapia în aer liber în locuri cu înălţimi reale, dar şi acest lucru se face treptat. Nu poţi să îl duci pe munte din prima“, mai spune specialistul.  

Terapie şoc

În cazul fricii de înălţime se practică, chiar dacă mult mai rar, şi terapie de şoc. „Se spune că dacă vrei să scap de frică să-ţi înfrunţi temerile. De exemplu dacă un pacient se teme de avion, îl pui să zboare cu avionul sau dacă îi este frică că urce la înălţime îl urci pe bloc sau pe munte. Acest tip de terapie dă roade uneori, dar există riscul ca pacientul să se sperie foarte tare şi să mai fie greu de consiliat. De asemenea acest tip de terapie de şoc se practică la pacienţii care nu au probleme cu inima, pentru că panica este atât de mare încât poate duce la infarct“, mai spune psihologul.

Citeşte şi:

Cum recunoaştem un atac de panică şi cum putem preveni stările de anxietate. Cei care trec prin aşa ceva se tem de o moarte iminentă

STUDIU Abuzul de reţele de socializare poate duce la depresie şi anxietate

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite