Braşov

articolul anterior articolul urmator

Delta din Carpaţi, un paradis al păsărilor. „Vedetele“, corcodelul de iarnă şi pescăruşul roz-alb

2
6 May 2021 03:56:35
Autor: Ioan Buciumar
Delta din Carpaţi un paradis al păsărilor FOTO youtube
Delta din Carpaţi un paradis al păsărilor FOTO youtube

Zona Dumbrăviţa - Măgura Codlei - Rotbav, cunoscută drept „Delta din Carpaţi”, adăposteşte peste 100 de specii de păsări, dintre care unele rare. Iubitorii de natură vin să le urmărească şi să se bucure de frumuseţea lor

Nu numai Delta Dunării este un paradis pentru păsările din România, ci şi „Delta din Carpaţi” cum este supranumită zona lacurilor de la Dumbrăviţa şi Rotbav. Cel puţin 100 de specii trăiesc aici, fie întregul an, fie în sezonul rece sau sezonul cald, fie tranzitează zona şi se opresc pentru o perioadă mai scurtă. Unele dintre acestea vin doar aici în ţara noastră, iar foarte multe sunt de o frumuseţe rară. Situată la 25 de kilometri de Braşov, Dumbrăviţa este locul perfect, în care păsările găsesc suficient peşte şi, în general, hrană şi un habitat în care să se poată bucura de tot ce le oferă această zonă. 
 
Două specii foarte rare - corcodelul de iarnă şi pescăruşul roz-alb - au fost identificate în urmă cu patru ani la Dumbrăviţa. O statistică recentă ne oferă câteva date interesante despre mai multe specii care cuibăresc în Delta din Carpaţi. Astfel, cormoranul mic a cuibărit prin minimum 10 perechi, aici fiind în continuare singurul loc de cuibărit al său din Transilvania – Regiunea 7 Centru; stârcul de noapte prin 25-30 perechi; stârcul galben prin 3-4 perechi (cel mai mare număr de perechi de când cuibăreşte aici); egreta mică: 15-18 perechi (cel mai mare număr de perechi de când cuibăreşte aici); egreta mare a oferit surpriza absolută: 18-20 perechi, însemnând aproape 10% din populaţia minimă naţională (cifră extrem de importantă mai ales pentru centrul ţării); stârcul roşu prin 18-21 perechi, reprezentând cca. 2% din populaţia minimă naţională; eretele de stuf prin 22-23 perechi, adică peste 1% din populaţia minimă naţională; chirighiţa cu obraz alb prin 15 perechi.
 
„Chiar dacă avem toate datele, nu am făcut o statistică a numărului de specii de păsări care vin aici, la Dumbrăviţa. Oricum, sunt, cu siguranţă, aproximativ 100 de specii, în special dintre cele de interes, cum sunt cele de apă, cele legate de habitatele umede. Acestea vin nu numai la lacul de acumulare. „Delta din Carpaţi” este o denumire populară dată întregii zone care este protejată şi face parte din situl Natura 2000, adică şi Dumbrăviţa, şi Rotbav”, a explicat ornitologul Dan Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania din Braşov. 
 

Păsări rare, prezente la Dumbrăviţa

În zonă sunt trei mari categorii de păsări: cele care vin iarna, cele care pleacă toamna şi cele care rămân pe durata întregului an. „Cele mai multe dintre speciile care cuibăresc la noi sunt păsări migratoare sau care mai rămân o perioadă din toamnă, dar  iarna părăsesc lacurile, mai ales că sunt perioade de îngheţ total şi atunci pleacă spre sud. Aici ar intra cam tot ce înseamnă specii cuibăritoare în stuf: stârc pitic, stârc roşu, egretă mică, stârc de noapte, stârc galben, o mulţime de păsărele mici, lăcari – care sunt mai multe specii. Dintre păsările care vin iarna nu sunt multe care rămân aici. Una dintre speciile interesante care vin din nord şi rămân la noi – şi aici avem singurul loc cunoscut de concentrare din Transilvania – este eretele vânăt, care este un fel de uliu. Grosul, ca să spun aşa, vine în perioada de migraţie de toamnă. Atunci, aceste specii trec spre sud şi poposesc aici. Dintre aceste specii, poate cea mai importantă ar fi barza neagră. Aici avem locul cu cele mai mari concentrări din Transilvania, dacă nu din ţară, pentru o perioadă de două luni. Şi avem până la 80 de exemplare văzute într-o zi”, a explicat Dan Ionescu. 
 
Foarte multe dintre aceste păsări sunt purtătoare de inele cu ajutorul cărora pot fi identificate, deoarece sunt vizibile înscrisurile de pe ele cu ajutorul binoclului. „Am reuşit să identificăm exemplare din ţări precum Polonia, Slovacia, Lituania, deci din ţări din partea central-nordică a Europei. Vin egrete mari în perioada de toamnă şi foarte multe raţe, gâşte, gâşte sălbatice, lişiţa mare, gâsca cu gât roşu, uneori”, mai spune ornitologul. 
 
Dan Ionescu spune că numărul speciilor care rămân întreg anul este destul de mic. Între acestea se numără egretele mari sau stârcii cenuşii. Pentru că este sit Natura 2000, vânătoarea este interzisă, la fel incendierea vegetaţiei, a stufului, deranjarea păsărilor prin pătrunderea în locurile de cuibărit, dar cele mai multe dintre activităţi se pot desfăşura la fel ca în orice altă zonă, mai ales activităţile care contribuie la menţinerea habitatelor, cum ar fi piscicultura. 
 

Birdwatching-ul, practicat la Braşov mai mult de englezi

Delta din Carpaţi este promovată prin birdwatching, activitate care este apreciată în special de turişti britanici, care urmăresc anumite specii prin întreaga Europă. Cei pasionaţi petrec ore în şir aşteptând să vadă un exemplar dintr-o anumită specie dar, spre norocul lor, lacul de la Dumbrăviţa nu se întinde pe mulţi kilometri, aşa că şansa le surâde destul de repede. „Se practică birdwatching, deocamdată la nivel de grupuri mici de străini, mai ales englezi, mai puţini români care vin să vadă păsările şi natura. Sunt, în general, oameni care ştiu despre ce este vorba şi merg, să zicem aşa, ţintit pe specii şi grupe de specii. Cert este că se practică şi va fi, cu siguranţă, într-o continuă creştere genul acesta de turism care nu dăunează naturii şi care este practicat de mulţi oameni în Vestul Europei”, a subliniat profesorul universitar. 
 
O altă activitate, la care participă localnicii, este amenajarea de hrănitori, pentru ca speciile care îşi petrec iarna aici să poată trece mai uşor peste această perioadă mai puţin prietenoasă a anului. 
 
Iarna este un anotimp mai dificil nu numai pentru vieţuitoarele de la suprafaţa pământului, ci şi pentru păsări. Temperaturile scăzute fac ca acestea să necesite mai multă hrană, însă aceasta se găseşte în cantităţi mai mici. Este adevărat că unele păsări migrează în ţări mai calde, dar exista şi specii care vin în judeţul Braşov din locuri cu clima mult mai rece. Pentru ca zburătoarele să treacă peste iarnă cu bine, mulţi iubitori de animale le hrănesc. Important de ştiut este că pâinea şi produsele de panificaţie, în general, dăunează păsărilor, deoarece acestea sunt digerate mai greu decât seminţele şi înaripatele întâmpină probleme atunci când vor să zboare. 
 
În fiecare an, Societatea Ornitologică din România postează pe pagina proprie de socializare un mesaj prin care îi încurajează pe români să monteze hrănitori pentru păsări, pentru a le uşura acestora misiunea pe durata iernii. În plus, societatea organizează un concurs de fotografii cu păsări, dotat cu premii. 
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Adolescentă din Braşov, bătută de alte două în aplauzele şi râsetele prietenilor
 
Medicul Doru Bertea s-a sinucis. Era în arest la domiciliu pentru că a furnizat materiale la suprapreţ spitalelor Covid din Braşov şi Harghita

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Nicolai Barbulescu
6.05.2021, 13:08:44

Delta din Carpati,la un tur cu bicicleta spre aceasta Delta acum o saptamana la intrarea in Satul Nou am virat la dreapta si dupa circa 1 km.am vazut primul lac al Deltei spre surprinderea mea pe coronamentul lacului sant depozite cu gunoi de grajd si dupa urmele Tractorului sant impinse in apa Lacului se vad pe pereti de beton gunoaiele de grajd care nu au alunecat in apa,probabil Firme Doripescu inbunatateste calitatea apei cu gunoiul de grajd,sau hraneste pesti cu baliga si paie asa numita GARDA DE MEDIU doarme mai departe in birou din Brasov si habar nu are ce se intampla in Delta depozitul gunoiului de grajd este intre cele doua lacuri si deja golit pe jumatate.

Nicolai Barbulescu
6.05.2021, 13:27:01

Rectific la intrarea in satul nou am virat la stanga

Modifică Setările