Ecaterina Varga, femeia care a ajuns la Viena pentru viaţa ţăranilor români. Trădată de Andrei Şaguna, a înfundat puşcăria şi a murit într-o sărăcie lucie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ecaterina Varga a fost numită Doamna Noastră de către ţăranii români. FOTOCasa Sfatului.
Ecaterina Varga a fost numită Doamna Noastră de către ţăranii români. FOTOCasa Sfatului.

Ecaterina Varga a fost femeia care a ajuns până la Viena pentru a cere drepturile ţăranilor români. A fost mereu rebelă şi nu s-a temut să lupte. Dârzenia ei avea să-i schimbe destinul şi să îi curme viaţa mult prea devreme.

Ecaterina Varga s-a născut în 22 august1802  în satul Hărmeag, din Braşov, într-o familie de ţărani liberi maghiari. Părinţii ei aveau propriul pământ pe care îl cultivau. A învăţat în copilărie să vorbească perfect atât româna, cât şi germana. Apăreri idealuri. În tinereţe a fost obligată de părinţi să se căsătorească cu un bancher din Austria, dar Ecaterian nu s-a supus şi a fugit de acasă. S-a căsătorit pe ascuns cu un rotar care rămăsese văduv. Avea atunci doar 20 de ani. I-a crescut pe cei doi copii ai soţul ei şi s-a implicat în afacerile cu cânepă ale familiei. Au girat însă mai multe persoane şi au ajuns în faliment. Şoţul ei a suferit o depresie, iar în final Ecaterina a divorţat. Şoţul ei a murit la scurt timp.

Singură împotriva sistemului

Deşi era o femeie singură, Ecaterina nu s-a temut niciodată să îşi ducă propriile bătălii. Timp de mai mulţi ani s-a judecat cu un comerciant din Braşov care îi datora 631 de florini. Procesul a ajuns până în Austria, dar în final cazul a fost clasat fără să se dea un verdict.

A decis atunci să înceapă o altă luptă. Şi-a dedicat viaţa eliberării ţăranilor români, un ideal care avea să-i schimbe crucial destinul.  În perioada 1840-1847, Ecaterina Varga a susţinut şi s-a implicat în lupta iobagilor din Munţii Apuseni care vroiau să scape de sub asuprirea habsburgică. A scris zeci de petiţii adresate guvernului Transilvaniei de la Sibiu, dar şi multe memorii pe care le-a susţinut ca un adevărat avocat la Curtea de la Viena. Deşi a reuşit să demonstreze abuzurile la care erau supuşi ţăranii, autorităţile au decis că este mai bine să o reducă la tăcere de teama că o mare revoltă ar putea izbucni în toată ţara.

Ecaterina Varga a fost recunoscută pentru dârzenia ei. Iobagii o numeau Doamna Noastră, iar oponenţii Horia în Fustă. Autorităţile şi-au făsut un scop din prinderea  şi pedepsirea ei pentru că vroiau să o dea drept exemplu tuturor celor care ar fi îndrăznit pe viitor să se opună regimului.

„Ecaterina Varga a fost un simbol al vremurilor. A fost o femeie care a uimit prin tenacitatea şi ambiţia ei. Dacă astăzi ar fi ajuns departe, în acele vremuri nu a fost privită cu ochi buni, deoarece femeile nu erau cele care aveau iniţiativă. Politica era exclusiv o lume a bărbaţilor. Ea avea însă o viziune şi a ştiut încă de atunci că asuprirea ţăranilor nu va duce decât la multă furie şi în final la revoltă. A încercat să convingă autorităţile de acest lucru, dar la acea vreme a fost văzută doar ca un instigator împotriva regimului. Aceast etichetă a fost cea care i-a schimbat destinul“, a spus Mihai Mosanciuc, istoric.

Marea trădare din istoria românilor

A fost trădată de Andrei Şaguna, care avea să devină ulterior mitropolit şi recunoscut ca un adevărat sfânt. Această trădare a fost greşeala vieţii lui Andrei Şaguna, o greşeală pe care a regretat-o până la moarte. A invitat-o pe Ecaterina Varga la o excursie cu sania în 17 ianuarie 1847. Ce se anunţa o excursie a devenit o adevărată ambuscadă, iar sania a fost imediat înconjurată de soldaţi. Ecaterina Varga fost arestată.

Andrei Saguna

Datele şi părerile istorice despre implicarea lui Şaguna în arestarea Ecaterinei Varga sunt şi acum împărţite. Istoricii spun că între Andrei Şaguna şi autorităţi a existat o înţelegerea secretă, mai ales că după acesta episod Şaguna a devenit episcop, iar în 1864 a fost numit mitropolit. Alţi istorici au încercat să îl apere pe Andrei Şaguna şi să spună că a ales răul cel mai mic. Dacă nu ar fi sacrificat-o pe Ecaterina Varga, mulţi iobaţi din Apuseni ar fi fost ucişi în cazul unei revolte de amploare.

„Datele istorice sunt clare în ceea ce priveşte numita trădarea a lui Andrei Şaguna. El a fost cel care a ajutat la capturarea Ecaterinei Varga. Despre motivele pe care le-a avut există multe speculaţii. Dacă este să privim ce a realizat Andrei Şaguna şi cum şi-a dus viaţa ulterior, putem înclina să credem că a ales ce credea el că va fi răul cel mai mic. Nu este exclus ca în cazul unei revolte majore mulţi ţărani să fi fost ucişi şi atunci el ar fi vrut să prevină acest lucru. Mai ales că s-a implicat activ apoi în demersurile de eliberare ale ţăranilor. Oricum în istorie acest episod a rămas ca unul al unei mari trădări“, a spus Mihai Mosanciuc, istoric.

Patru ani de temniţă grea

După arestare, Ecaterina Varga a fost închisă la Aiud şi la Alba Iulia, timp de patru ani, între anii 1847-1851, fără a exista măcar un proces în care să se poată apăra. Într-un final în 1851 a fost judecată şi a mai primit trei luni de închisoare pe lângă cei patru de temniţă pe care îi executase deja. După eliberare a fost exilată în satul ei natal, Hălmeag, din Braşov. Nu a mai trăit decât un an şi se spune că s-a îmbolnăvit d plămâni în închisoare. În curtea bisericii evanghelice din localitate a fost plasat în 1977 un monument dedicat Ecaterinei Varga, fiică a satului. De asemenea, o stradă de sub Tâmpa, din spatele Magazinului Star din Braşov, îi poartă numele.


 

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite