FOTO Cea mai veche clădire din Braşov a devenit obiectiv turistic şi poate fi vizitată gratuit
0Biserica Sfântul Bartolomeu are 800 de ani şi este oficial cea mai veche clădire din Braşov. Poate fi vizitată de turişti gratuit, iar piesa de rezistenţă este un ceas solar care arată ora exactă fără să aibă vreun mecanism.
Biserica Sfântul Bartolomeu de pe strada Lungă datează din secolul al XIII-lea, de la 1223, după cum susţin unele surse istorice. Este potrivit datelor oficiale cea mai veche clădire din Braşov. Biserica a devenit obiectiv turistic şi poate fi vizitată şi în cursul săptămânii şi nu doar atunci când se ţin slujbe. Programul de vizitare este de luni până vineri de la 9.00 la 12.00, iar joia şi între 15.00 şi 17.00. Nu există nicio taxă de intrare.
Planul Bisericii Sfântului Bartolomeu din Braşov a fost realizat după modelul mănăstirii de la Cârţa (mânăstire cisterciană). Iniţial, clădirea bisericii a fost înconjurată de un zid de apărare ce a rezistat atacurile trupelor otomane (1421). Nici atacurile ostaşilor aflaţi sub conducerea lui Vlad Ţepeş, din 1458, sau ale armatei lui Gabriel Báthori, din 1611, nu au reuşit să distrugă biserica aşa cum, nici marele incendiu din 1689, nu i-a afectat structura. Corul şi încăperile adiacente ale acestuia, altarul precum şi cele două capele au rămas intacte. Doar turnul bisericii a fost reconstruit în 1842, după ce s-a prăbuşit în urma cutremurului din 1822.
Întemeietorul acestei biserici a fost Herman von Salza, conducătorul ordinului cavalerilor germani. Biserica are o lungime de 55 metri. Coloanele bisericii sunt sprijinite de socluri puternice şi sunt terminate de capitelurile în stil pre-gotic. Pictura de pe pereţii bisericii impresionează prin motivele romanice şi gotice. Ulterior cutremurului de la 1822 altarul a fost refăcut în stil clasicist, s-a instalat o nouă orgă cu 25 de registre. În anul 1923 a fost instalat ceasul din turn.
Ceasul solar care arată ora exactă
Pe lângă vârsta venerabilă, frumoasa biserică are şi un ceas solar funcţional, dar ascunde şi multe mistere. Nimeni nu ştie exact când a fost pictat ceasul solar, dar se pare că este de-o vârstă cu biserica. Ca să aflaţi ora exactă trebuie să urmăriţi cu mare atenţie umbra unei limbi care cade pe un cadran pe care se află cifre romane şi arabe, de la 1 şi până la 12. Pe măsură ce soarele se mută în timpul zilei, la fel face şi tija metalică, iar umbra cade astfel pe altă cifră. Ora arătată este una exactă.
„Ceasul solar este una dintre piesele de rezistenţă ale bisericii. Dacă te uiţi cu atenţie şi urmăreşti umbra care cade peste tijele ceasului atunci poţi afla ora exactă. Poate fi considerat şi acum, când descoperirile au invadat epoca modernă, o adevărată capodoperă a ştiinţei. Dacă ştii să-l urmăreşti arată ora exactă. Nu s-a putut stabili cu certitudine de când datează acest ceas, dar este posibil să aibă aproape 800 de ani, la fel ca şi biserica“, a spus Marian Istudor, istoric.
Legede şi tuneluri secrete
O legendă care este şi acum la fel de vie ca acum câteva sute de ani este aceea că primele fonduri pentru construcţia bisericii au venit de la trei orfane extrem de credincioase. Se spune că acestea şi-ar fi donat toată averea strânsă în timpul vieţii bisericii şi, în semn de recunoştinţă, ar fi fost înmormântate sub altar.
O altă legendă spune că biserica ar fi avut un tunel special de fugă care ar fi ajuns până la strada Lungă. Acesta ar fi fost folosit de localnici în timpurile medievale pentru a-şi ascunde provizii şi pentru a scăpa de cotropitori. Se spune că şi comuniştii şi securitatea ar fost folosit acest tunel pentru misiuni secrete, dar nu sunt date exacte în acest sens. Legenda este susţinută şi de unele descoperiri recente. În urmă cu 13 ani ani în cartierul cu acelaşi nume pe strada Lanurilor s-a descoperit un capăt de tunel în timpul demolării unei clădii. Se spune că acesta ar ajunge până la Biserica Sfântul Bartolomeu, dar nu s-au făcut cercetări mai amănunţite.
„Existenţa unui tunel este plauzibilă deoarece toate bisericile puternic fortificate aveau căi de acces secrete care erau folosite în timpul invaziilor. Tunelurile erau folosite pentru depozitarea proviziilor, dar şi pentru adăpostirea oamenilor în timpul invaziilor tătarilor sau turcilor. Descoperirea de acum 13 ani vine în sprijinul acestei idei, chiar dacă este greu de făcut săpături erheologice în zonă datorită dezvoltării urbane“, a mai spus istoricul.
Se încarcă comentariile...
