FOTO Cine au fost personalităţile care au dat nume străzilor Braşovului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Aproape toţi braşovenii ştiu unde sunt străzile importante din oraş. Puţini însă cunosc şi cine sunt personalităţile care le-au dat numele.

Portalul casasfatului.ro adunat câteva biografii ale unor personalităţi care au dat nume străzilor din oraş.

Constantin Lacea a fost filolog şi lingvist, rector şi profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale Cluj. S-a născut în 1875 şi a murit în 1950. A fost membru onorific al Academiei Române din 1939. Multe dintre studiile sale s-au ocupat de viaţa negustorilor din Şchei.

Apolonia Hirscher a trăit în secolul al XVI-lea în Cetatea Braşovului. Văduvă a judelui oraşului, Lucas Hirscher, a preluat în 1541 conducerea afacerilor răposatului ei soţ, ce se întindeau până în Austria şi Turcia. Chiar dacă negoţul şi politica erau la acea vreme treburi aproape exclusive bărbăteşti, a reuşit să strângă o avere foarte mare. A întemeiat mai multe fundaţii şi a donat o mare parte din averea ei pentru locuitorii cetăţii. Printre aceste donaţii se numără „Casa Negustorilor”, actualul Restaurant Cerbul Carpatin, situat la coltul Pieţei Sfatului şi a străzii Hirscher.

Diaconul Coresi a fost tipograf şi editor. A fost primul cărturar român care a luptat pentru introducerea Limbii române în biserică; tipăriturile sale au contribuit la formarea unei limbi literare şi Liturgice româneşti unitare.

Ecaterina Varga s-a născut în comuna Hălmeag la 23 august 1802. Tatăl ei era ţăran liber, iar mama nobilă maghiară. Orfană de mică a locuit la unchiul său, moşier în Bucium. A militat pentru drepturile românilor iobagi din Ardeal. Ţăranii au numit-o „Doamna Noastră“.

Traian Grozăvescu a fost un vestit tenor. S-a născut în Lugoj. În 10 iulie 1923 după debutul pe scena Volksoper din Viena, împreună cu sora sa, Olga, au fost invitaţi de familia Călţun să facă o escapadă în renumitul parc de distracţii Prater. Atunci s-a înfiripat şi dragostea cu Nelly Călţun, născută Kövesdy, a cărei familie trăia la Viena. Nelly era căsătorită a doua oară, cu Dimitrie Călţun, cu care a avut şi o fetiţă. Imediat după pronunţarea divorţului dintre cei doi, sâmbătă, 17 noiembrie 1923, Traian şi Nelly s-au cununat. Nelly fiind foarte posesivă, fericirea a fost de scurtă durată. Grozăvescu urma să plece la mijlocul lunii februarie 1927 pentru o lună în turneu la Berlin. Nelly insista să-l însoţească, deşi era foarte slăbită şi zdruncinată din cauza unei naşteri premature – născuse un copil mort. În timp ce solistul ajutat de sora lui, Olga, îşi făcea bagajele, Nelly s-a furişat pe la spatele lui, înarmată cu un revolver, i-a lipit ţeava de ceafă şi a tras. A fost achitată de tribunalul austriac pe motiv de lipsă de discernământ.

Nicola Nicolau, născut la Braşov, în 1760, a fost o perioadă învăţător la Şcoala Românească din Schei. A mai fost profesor la Goleşti, la şcoala lui Dinică Golescu, cu care a şi călătorit de multe ori. A străbătut toata Europa. Chiar dacă şi-a dorit foarte mult să ajungă şi în America, pentru că auzise despre „căruţele care merg fără cai” de acolo, nu a reuşit. Braşoveanul a scris şi prima monografie despre Napoleon Bonaparte, pe care ajunsese să-l cunoască la Waterloo. În lucrările sale, dă foarte multe informaţii despre marile oraşe europene, mai ales Pasis şi Londra.

Braşov



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite