Construcţia celui mai mare tunel dinţară, la Teliu, a început prin 1920. A durat vreo şapte ani şi a început din ambele capete. Proiectul a fost urmărit foarte atent de inginerul Iulius Berger. La acea vreme era un proiect foarte îndrăzneţ. S-a pornit cu o investiţie de 100 de milioane de lei şi o companie germană. Conducerea firmei nemţeşti a hotărât ca lucrările să fie conduse de doi ingineri. Unul, iniţiatorul proiectului, român, al doilea, german. Accidentele n-au lipsit. S-au surpat pereţi şi au avut loc emanaţii de gaz metan, care au provocat arsuri minerilor. Când lucrările la tunelul mare ajunseseră la jumătate, galeria s-a surpat. A fost nenorocire mare. Au fost prinşi sub pământ 30 de muncitori. Au reuşit să-i salveze pe toţi. Chiar dacă unii au fost grav răniţi, au supravieţuit.

Electrocutat la inaugurare

Tragedia a venit chiar în ziua inaugurării. Inginerul Colţână s-a urcat deasupra gurii tunelului. Acolo fusese improvizată o scenă. A tăiat panglica inaugurală. Apoi, în faţa adunării, a unit două fire. Gestul său trebuia să simbolizeze conectarea tunelului la energie electrică. Firele au făcut o flamă, iar inginerul a căzut secerat. În urma unei anchete nimeni nu a fost găsit vinovat. Inginerul a fost înmormântat într-un cavou în formă de tunel. În 1963, a fost dezhumat şi mutat într-un cimitir din Bucureşti. Cavoul din marmură rămas în urmă a fost furat bucată cu bucată. De atunci a început şi legenda. Sute de oameni spun că au văzut fantoma inginerului plimbându-se prin tunel cu două fire în mână. Tunelul Teliu este cel mai mare din ţară şi are o lungime de 4.369,5 metri.