Braşovul este una dintre destinaţiile preferate din România ale ucrainenilor fugiţi din calea războiului. Peste 2.500 dintre ucrainenii sosiţi la Braşov au primit, până acum, asistenţă din partea Centrului de Integrare pentru Migranţi. Centrul oferă un acoperiş deasupra capului, hrană, materiale de igienă, dar şi bani pentru cheltuieli de strictă necesitate.
„De la începutul războiului, la centrul nostru am reuşit să asistăm peste 2.500 de persoane direct, prin schema noastră de cash assistance, prin tichetele de masă pe care le dăm şi deconturile medicale pe care le facem pentru ei. În plus, cu ajutorul diferiţilor sponsori, reuşim să le oferim şi voucher-e de igienă, pentru rechizite pentru copii şi pentru tineri”, a explicat Astrid Hamberger, şefa centrului.
Astrid Hamberger spune că schema de cash assistance a fost componenta principală a programului destinat migranţilor ucraineni, iar prin aceasta le-au deschis conturi şi le-au oferit un ajutor.
Necunoaşterea limbii române este o barieră importantă în găsirea unui loc de muncă, însă exista 60 de cetăţeni ucraineni care şi-au găsit locuri de muncă la Braşov prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Mai există şi cei care fac telemuncă, astfel că nu toţi ucrainenii ajunşi în ţara noastră sunt nevoiţi să muncească in Romania pentru a supravieţui.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
3 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
In general ucrainienii care au ajuns la noi nu isi doreau sa ramana aici pe termen lung. Cei mai multi vroiau fie sa mearga mai departe spre vest, fie sa se intoarca in Ucraina chiar inainte de finalul "oficial" al razboiului.Mai este desigur si bariera lingvistica si chiar culturala as putea spune.Pentru un ucrainean imi imaginez ca ar fi mult mai usor sa invete o alta limba slava decat limba romana.
Ei låsati cå nici in alte tåri nu pun osul la treabå, se scuzå cå duc copiii la scoalå, ii aduc acaså. Alooo. påi aici sistemul are grijå de copiii inainte + dupå orele la scoalå/grådinitå panå ce vin pårintii de la muncå så-i ia, dar cei mai multi copiii vin siguri. Dar dacå te duci in mall majoritatea meselor sunt pline de ucr. Fraierii muncesc si ei au venit la odihnå, relaxati, haine scumpe, posete de firmå, machiate excesiv, pe cand aici lumea e modestå, are dar nu expune bunurile materiale ostentativ. Deci nu ajungea cå sunt haråbetii pe ajutor social, acum vin si ucr. cu zecile de mii, tot in calitate de paraziti sociali.
Asa-i. Keywords: paraziti sociali.