Orori din lagărul comunist. Povestea românului care a plătit cu viaţa protestul contra regimului FOTO
0
La 2 martie 1989, o torţă umană vie se zărea pe pârtia Bradul din Braşov: Liviu Cornel Babeş îşi dăduse foc, în semn de protest faţă de ororile regimului comunist din România de atunci. Povestea lui este mişcătoarea, iar autorităţile vor, la 32 de ani la tragedie, să-i ridice un monument.
În urmă cu 32 de ani, în 2 martie 1989, românii şi cei câţiva turişti străini care se aflau în Poiana Braşov au fost martorii unui gest extrem.
La un moment dat, pe pârtia Bradul s-a putut vedea un schior care îşi dăduse foc. Cei aflaţi la baza pârtiei au putut vedea că acesta avea o pancartă, însă era greu de desluşit ce scria pe aceasta.
Când torţa umană vie s-a apropiat de baza pârtiei s-a putut citi limpede: „Stop murder! Auschwitz=Braşov!”, însă nu s-a mai putut face nimic pentru salvarea vieţii lui Liviu Cornel Babeş, maistrul de la întreprinderea de Prefabricate, pasionat de poezie şi înflăcărat, la propriu în acea zi, de dorinţa de libertate.
În acea perioadă,în Poiana Braşov veneau multe grupuri de turişti britanici şi aşa a fost posibil ca braşoveanul să fie văzut de un scoţian, singurul care a avut prezenţa de spirit să sară în ajutorul celui incendiat şi să încerce să-i ofere primul ajutor, însă a fost în zadar.
Douglas Wallance s-a mutat, între timp, în Canada, dar şi-a făcut timp, în 2014, să revină la una din ceremoniile dedicate eroului. El a fost cel care a relatat presei din Vest despre gestul suprem făcut de braşovean, iar postul de radio Europa Liberă, prin vocea lui Neculai Munteanu, anunţa chiar în acea zi despre cele întâmplate la Braşov.
Sătul de ororile comunismului
Liviu Cornel Babeş îşi premeditase gestul şi se pregătise dinainte cu benzină şi tot ce avea nevoie pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra realităţilor din România comunistă.
În noiembrie 1987, muncitorii braşoveni de la Steagu Roşu se revoltaseră iar mulţi dintre ei au fost bătuţi şi torturaţi de Securitate. La fel s-a întâmplat şi cu câţiva studenţi care avuseseră curajul să ceară eliberarea celor anchetaţi în urma revoltei.
Cei mai mulţi dintre liderii revoltei au avut, apoi, domiciliul forţat în alte localităţi din ţară, unde Securitatea şi Miliţia îi monitorizau foarte atent. Liviu Cornel Babeş nu a fost de acord cu acest mod de a acţiona împotriva unor oameni care îşi doreau să fie liberi şi a decis să îşi dea foc pe pârtie, pentru a putea fi văzut de puţinii străini din Occident care vizitau România în acea perioadă.
Liviu Corneliu Babeş a fost comparat cu studentul Jan Palach, care şi-a dat foc, în anul 1969, în piaţa Wenceslas din Praga, în semn de protest faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în anul 1968.
Singurul membru al familiei care l-a mai văzut din momentul în care a coborât pe pârtie a fost fratele său, care a putut intra pentru câteva minute în Spitalul Judeţean Braşov, unde eroul a murit în chinuri. Soţia sa, Etelka Babeş, a fost anunţată despre decesul acestuia în jurul orei 18 iar Securitatea a avut grijă ca aceasta să fie ocolită de vecini, prieteni şi chiar şi de colegii de muncă, alături de care îşi petrecea, zilnic, atâtea ore”.
Cred că le era frică şi să fie văzuţi în preajma mea, după ce aflaseră ce a făcut soţul meu. Mulţi prieteni destul de apropiaţi se răciseră şi nu m-au mai căutat. În loc să-i avem aproape după încercarea grea prin care trecuserăm, eu şi fiica mea eram singure”, îşi aminteşte Etelka Babeş.
Asta, deşi, la înmormântarea care avusese loc în 5 martie, sute de oameni, dornici să-l conducă pe ultimul drum, fuseseră prezenţi la cimitir.
Până acum, familia a primit doar promisiuni
Deşi au trecut 32 de ani de la moartea sa, Liviu Cornel Babeş nu are nici acum un monument care să aducă aminte generaţiilor noi şi celor viitoare despre sacrificiul său.
„E aproape incredibil, dacă ai spune cuiva poate că nu te-ar crede, că aici, în Poiana Braşov, de 31 de ani – pentru că prima dată a fost chiar în 1990 – soţul meu este comemorat de braşoveni. Într-adevăr, pentru noi, pentru familie, e greu, pentru că tot timpul te întrebi de ce a recurs la acel gest, de ce a trebuit să ne lase singure, dar asta a fost dorinţa lui, asta a fost în mintea lui, chiar şi tablourile pe care le-a pictat arătau acest lucru, dar nu m-am gândit la aşa ceva înainte să se întâmple, ci abia după aceea, la fel şi poeziile. Nu pot să zic decât să-l odihnească Dumnezeu şi să avem şi noi sănătate şi să mergem în continuare, pentru că viaţa merge înainte”, a spus soţia martirului.
Ca de fiecare dată, la comemorare au fost prezenţi luptătorii anticomunişti din Braşov. „Pe Liviu Cornel Babeş, pentru gestul său, putem să-l numim torţa vie a României. Gestul lui a fost extraordinar, a fost sacrificiul suprem pentru libertate şi democraţie, venit la 20 de ani de la cel al studentului ceh Jan Palack, care, de asemenea, îşi dăduse foc pe o pârtie”, a opinat preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie Braşov, Marius Boeriu.
„I-aş ruga pe domnul prefect, pe domnul preşedinte al Consiliului Judeţean să facem aici un mic monument cu un schior care zboară spre libertate. Aici, la baza pârtiei, ar fi cel mai indicat”, a transmis Vasile Mardare, preşedintele Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţie şi Urmaşilor Eroilor Braşov.
Reprezentanţii autorităţilor locale au fost prezenţi de fiecare dată la comemorare, însă, până acum, Liviu Cornel Babeş nu are un monument.
„Suntem aici să-l comemorăm pe Liviu Cornel Babeş, un erou al Braşovului, un erou care a pus Braşovul pe harta lumii prin curajul de care a dat dovadă şi prin sacrificiul pe care l-a făcut. După 1987, Braşovul a intrat iremediabil pe harta contestatarilor regimului comunist. A venit apoi anul 1989, când, în primăvară, dini nou, un braşovean s-a ridicat şi a dat un semnal lumii că Braşovul nu mai suportă regimul comunist iar apoi a venit Revoluţia din decembrie, când Braşovul s-a evidenţiat ca un oraş martir. Îl comemorăm astăzi, îl păstrăm viu în memoria noastră şi Dumnezeu să-l ierte!”, a declarat prefectul judeţului Braşov, Cătălin Văsii.
Filă de buget pentru monument
Primarul Allen Coliban spune că a demarat deja demersurile pentru realizarea unui monument. „Aşa cum am spus şi în decembrie, avem planul de a face toate monumentele cu care Braşovul este dator eroilor săi, atât pentru 1987, cât şi pentru Liviu Cornel Babeş şi 1989, cât şi o nouă faţă, cred, pentru tot ceea ce a însemnat lupta împotriva comunismului. Avem această intenţie în proiectul de buget pe anul acesta şi vom face un concurs de soluţii, astfel încât partea estetică a monumentelor să fie garantată de oamenii care cu asta se ocupă”, a exprimat primarul Braşovului, Allen Coliban.
Primarul a mai spus că, pentru el, Liivu Cornel Babeş este simbolul curajului şi simbolul sacrificiului, motiv pentru care memoria sa trebuie cinstită în fiecare an.
Vă mai recomandăm:
Dezbatere Historia Live: Dezvăluirile şocante ale lui Theodor Stolojan VIDEO
Se încarcă comentariile...
