Primul ziar în limba română, salvat de la distrugere. Gazeta de Transilvania s-a născut în casa lui Andrei Mureşanu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gazeta de Transilvania (în perioada comunistă, Drum Nou) a surpins toate evenimentele importante din istoria Braşovului FOTO Muzeul Casa Mureşenilor
Gazeta de Transilvania (în perioada comunistă, Drum Nou) a surpins toate evenimentele importante din istoria Braşovului FOTO Muzeul Casa Mureşenilor

Colecţia primului ziar în limba română, născut în casa lui Andrei Mureşanu (sau Mureşianu), autorul versurilor imnului naţional „Deşteaptă-te, române“, a fost la un pas să fie distrusă, atunci când publicaţia şi-a închis porţile, în iunie 2009. Muzeografii de la „Casa Mureşenilor” au depus eforturi serioase pentru salvarea preţioasei arhive braşovene.

În data de 12 martie 1838 ieşea de sub tipar primul număr al primului cotidian în limba română, „Gazeta de Transilvania”. Doar simpla enumerare a colectivului redacţional al ziarului care îşi avea sediul în casa familiei Mureşianu din Braşov pune pe tapet nume importante din istoria culturală a Transilvaniei: Timotei Cipariu, Andrei Mureşianu, Florian Aaron, August Treboniu Laurian, Damaschin Bojincă, Pavel Vasici-Ungureanu, Ion Heliade-Rădulescu, Constantin Negruzzi şi Nicolae Istrati semnau articolele din ziarul fondat de George Bariţ. 

De la 3 ianuarie 1849, ziarul s-a numit „Gazeta transilvană”, pentru ca de la 1 decembrie acelaşi an să poarte numele de „Gazeta Transilvaniei”. 

În perioada comunistă a purtat numele de „Drum Nou“, pentru ca, după Revoluţia din 1989 să revină la denumirea de „Gazeta de Transilvania”, nume pe care l-a purtat până în 26 iunie 2009, când a apărut ultimul număr. 

După dispariţia ziarului, întreaga arhivă din perioada comunistă a rămas la subsolul clădirii de pe strada Mihail Sadoveanu numărul 3, unde ziarul a funcţionat în ultimii zeci de ani. Clădirea a fost cumpărată de o firmă care vrea să construiască un hotel modern în zonă şi a fost destinată demolării. Înainte să fie preluată de noul proprietar, istoricul Thomas Şindilariu – care are grijă şi de arhiva Bisericii Negre, una în care există şi documente din secolul al XIV-lea – a găsit, la subsolul clădirii, arhiva care era în pericol să fie distrusă. Actualul angajat al Secretariatului General al Guvernului i-a anunţat pe muzeografii de la „Casa Mureşenilor”, care au preluat arhiva. 

„Arhiva Mureşenilor are o vechime aproape la fel de veche ca familia Mureşenilor, adică primele documente încep să fie păstrate de Iacob Mureşianu în perioada 1838-1840, dar există şi documente chiar mai vechi – avem unul din 1782. ultimele documente şi ziare – respectiv colecţia „Drum Nou” – a sosit în urmă cu doar câţiva ani. Fostul administrator a abandonat colecţia în clădirea în care a funcţionat ultima dată, iar proprietarul clădirii – Biserica Evanghelică – ne-a făcut oferta de a ne dona colecţia, respectiv 100 de tomuri – care conţin nu numai cotidianul „Drum Nou”, ci şi „Săptămâna Braşoveană” şi o parte din Colecţia „Astra”, revista culturală editată de redacţie”, a povestit muzeograful Ovidiu Savu, şeful serviciului istorie-literatură al Muzeului „Casa Mureşenilor”.

Istoria Braşovului, surprinsă de publicaţie

„Gazeta de Transilvania” şi „Drum Nou” au surprins toate marile evenimente din Braşov de-a lungul ultimilor aproape 200 de ani. „Ziarul „Drum Nou” a surprins de la dezvoltarea tuturor marilor întreprinderi braşovene: Steagul Roşu, Tractorul, ICA Ghimbav, Rulmentul, Hidromecanica, Metrom, deci, marea industrie braşoveană -  şi vorbim despre dezvoltare pentru că unele dintre ele au existat dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial şi au avut chiar şi o bază săsească unele dintre ele – până la construcţia de blocuri şi extinderea Braşovului, pentru că, aşa cum ştim cu toţii, de exemplu, în 1940, Calea Bucureşti exista doar ca drum, cu vestiţii plopi care asigurau umbra pentru berea care venea de la Dârste”, aminteşte Ovidiu Savu. 

Am putut afla din presa vremii cum s-a dezvoltat Poiana Braşov, cum s-au construit Stadionul Municipal, Sala Sporturilor sau Teatrul Dramatic, obeliscul din faţa Gării sau telefericul. Numeroase relatări sunt legate de festivalul „Cerbul de Aur”. „Ceauşescu n-ar fi vrut să se facă de râs în faţa delegaţiilor străine şi, deşi anul 1970 a fost unul cu inundaţii şi cu probleme foarte mari pentru România, în numai doi ani de la ediţia din 1968, chiar în 1970, se inaugurează telefericul de pe Tâmpa”, spune Ovidiu Savu.

„Cerbul de Aur” în „Drum Nou”

„Dacă anul 1968 este mai puţin bogat, dar ştim că atunci a fost prima ediţie a Cerbului de Aur de la Braşov, iată că anul 1969 al „Săptămânii braşovene” este unul bogat în informaţii culturale. Încă din luna februarie ni se anunţă dintre viitorii participanţi la festivalul de la Braşov, români şi, mai ales, străini, nume importante pentru muzica uşoară internaţională europeană de acum mai bine de jumătate de veac. Încă din numărul 3 a suplimentului „Săptămâna braşoveană” din 11 ianuarie 1969 avem titlul pe prima pagină <LA „CERBUL DE AUR” JULIETTE GRECO ŞI CLIFF RICHARD>, primele vedete care şi-au anunţat participarea. 

În numărul „Săptămânii braşovene” din 18 ianuarie 1969 ne este amintit din nou de Festivalul internaţional de muzică uşoară „Braşov-România”. Iată ce gânduri ne împărtăşeşte autorul anonim- redactor: „Aşa cum v-am mai anunţat, între 5 - 9 martie 1969 va avea loc la Braşov ce de-a doua ediţie a festivalului „Cerbul de aur”. La invitaţia Televiziunii Române au răspuns 27 de studiouri de televiziune, care îşi vor trimite candidaţii la „Cerbul de aur”, spre deosebire de anul trecut, când la festival au participat 18 ţări din Europa”. Tot cu acest prilej, ne este anunţată pentru luna martie prezenţa unei artiste cunoscute în acea perioadă, ce va fi prezentă la serile de gală, Gigliola Cinquetti, cunoscută artistă italiană, prezentă la Festivalul de la San Remo.

În continuarea prezentărilor şi avanpremierelor festivalului „Cerbul de aur” ni se prezintă în revistă numele româneşti importante ce vor concura şi amintim aici pe Anda Călugăreanu, Luminiţa Dobrescu şi Aura Urziceanu, iar dintre vedetele internaţionale ce şi-au anunţat prezenţa la Braşov amintim pe: vedeta austriacă Udo Jurgens, Barbara - Franţa, Weldemar Matuska - Cehoslovacia, Giuli Chocheli – URSS - aşa scrie în revistă, TEREZA KESOVIA- IUGOSLAVIA. Avem şi alte nume de cântăreţi români importanţi: Margareta Pîslaru, Doina Badea şi Aurelian Andreescu”, dezvăluie muzeograful de la Casa Mureşenilor. 

O provocare veche de un secol: gripa spaniolă

Înainte să poarte numele de „Drum Nou”, „Gazeta de Transilvania” a surprins un eveniment petrecut cu un secol în urmă, care ne arată că şi pe vremea aceea existau aceleaşi probleme în societate ca acum. Gripa spaniolă din urmă cu un veac a adus în discuţie probleme precum carantinarea sau izolarea. 

„În numărul 87 al Gazetei Transilvaniei din anul 1919, luna mai, avem date despre situaţia sanitară de atunci, dintr-un articol intitulat: „Epidemiile de vărsat şi tifos exantematic”. Autorul ne spune că: „În ultimul timp s-au constatat cazuri numeroase de variolă în judeţul Braşov şi câteva de tifos exantematic”. 

Măsurile de carantinare a localităţilor erau considerate importante şi atunci, iată ce scrie autorul: „Credem că în afară de măsurile de izolare luate în localităţile contaminate, să nu mai permită eşirea din comunele infectate, fără carantină. Măsura este absolut necesară şi faţă de comunele din ţară unde epidemiile de vărsat şi tifos exantematic fac destule victime. Mai ales în circulaţiunea pe calea ferată trebuie să se ia măsuri ca să nu poată călători fără carantină cei din localităţile contaminate”. 

Sistemul medical era şi la acea vreme destul de precar, mai ales că era după un război care a durat 4 ani. Şi, totuşi avem câteva relatări şi sfaturi utile mereu. „Ar fi de dorit:  cine vine dintr-o astfel de localitate să se anunţe medicilor oficioşi, ca în caz de trebuinţă să se poată lua măsuri. Anunţarea se va face fără vre-o plată, fiind de interes general măsura aceasta”.

La Braşov, în lunile de vară ale anului 1919, o bună organizare şi sprijin filantropic pentru ajutorarea oamenilor bolnavi a venit din partea doamnei Maria B. Baiulescu, preşedinta Reuniunii femeilor române. Aceasta, după mai multe întâlniri cu Majestatea Sa Regală, Regina Maria a României, care patrona Societatea Profilaxia, a organizat o chetă, apoi alte activităţi în oraş prin care s-au strâns bani pentru ajutorarea  bolnavilor de tuberculoză.

Într-un articol de ziarul Gazeta Transilvaniei din 8 iunie 1919 avem titlul „Contra tuberculozei - Daţi-vă obolul cu toţii”. Cu această ocazie, mai multe doamne şi domnişoare din Braşov, coordonate de Maria Baiulescu, sub patronajul Societăţii Profilaxia şi a Majestăţii Sale Regina Maria, au strâns bani la ieşirea din biserici, pe străzi,  din casele oamenilor. Acestea solicitau „obolul - (ajutorul) din care vor face armă de apărare contra microbilor ce seceră atâtea victime”. Rezultatele chetei au fost bune, strângându-se câteva  mii de coroane de la Reuniunea femeilor române, de la Comenduirea pieţei, Asociaţia femeilor săsoaice, dar şi de la unele restaurante şi cafenele de atunci, din care amintim : ”Coroana”, „Transilvania”, restaurantul „Gabor”, „Gaura dulce”, „Omnia”, „Calul alb”. Vom continua cercetările noastre privind starea epidemiei de acum 100 de ani, poate - de ce nu? - putem învăţa ceva şi pentru ce se întâmplă în zilele noastre”, a mai spus Ovidiu Savu.

Cea mai recentă „descoperire” a echipei conduse de Ovidiu Savu este o fotografie cu Ion Ţiriac şi Ilie Năstase, care se relaxau la vila Mestecăniş din Poiana Braşov. În numărul din 14 decembrie 1970 al suplimentului „Săptămâna braşoveană”, cei mai celebri doi jucători de tenis pe care i-a dat România se uitau la fotografii şi depănau amintiri din anul 1970, unul în care cuceriseră titlul la dublu la Roland Garros, moment în care au fost surprinşi de fotoreporterul braşovean. 

Arhiva ziarului, importantă pentru muzeu

După ce au reuşit să asigure protecţia tuturor celor 100 de tomuri, muzeografii au trecut la studierea lor. „Deocamdată, pentru ziarele „Drum Nou” şi „Săptămâna Braşoveană” nu putem trece la acţiunea de digitizare, deoarece aici există drepturile de autor pe care trebuie să le respectă. Cel mai probabil, se va ajunge şi aici la această acţiune. Ce este cel mai important pentru această colecţie şi pentru toate documentele pe care le deţine muzeul? În primul rând, salvarea lor, apoi cercetătorii şi muzeografii din altă şi ai noştri nu mai sunt obligaţi să intre în contact direct cu acel document, pentru că, aşa cum ştim cu toţii, se strică în timp, deoarece poate fi fotografiat, poate fi xeroxat, iar lumina aceea puternică îl deteriorează, îl influenţează negativ şi, atunci, apelezi direct la surse documentare în care s-a făcut descrierea, fotografii sau alte posibilităţi, printre care şi la Internet. 

„Prezenţa acestor documente în cadrul colecţiei Muzeului Casa Mureşenilor este extrem de importantă. Presa, şi atunci, ca şi acum, avea acest rol de a ţine legătura între cei care creau evenimentele şi ştirile şi cei care doreau să fie informaţi despre acestea. Pentru noi, astăzi, reprezintă un document de documentare a mentalităţilor, a atitudinilor faţă de situaţii, evenimente importante, mod de gândire pentru toate aceste personalităţi precum cele prezente în cadrul familiei Mureşenilor”, a declarat directorul Muzeului Casa Mureşenilor, Valer Rus. 

După mai bine de 171 de ani, la 26 iunie 2009 apărea ultimul număr al „Gazetei de Transilvania”. Ziarul nu a făcut faţă provocărilor financiare aduse de criza din 2008 şi s-a văzut nevoit să închidă porţile. 

Vă mai recomandăm:

 

Şoferul beat care a făcut zob 12 maşini la Braşov este „beizadeaua” unui celebru om de afaceri român

 

Unde se relaxau Năstase şi Ţiriac, în urmă cu jumătate de secol, când erau în plină glorie

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite