Singura slăbiciune a lui Vlad Ţepeş: Katarina, femeia pentru care domnitorul a vrut să pârjolească Braşovul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

Katarina a fost o săsoaică extrem de frumoasă, care i-a fost amantă domnitorului vreme de 20 de ani. Chiar a vrut să divorţeze pentru ea, dar Papa nu a permis acest lucru pentru că în acele vremuri destrămarea unei căsnicii era un lucru de neconceput.

Katarina şi Vlad Ţepeş s-au cunoscut în 1455 în ajun de Crăciun când domnitorul, aflat în trece prin Braşov, a văzut mai multe fete care se chinuiau să tragă o sanie grea care era plină cu provizii pentru soldaţi. Le-a ajutat pe fete şi atunci s-a îndrăgostit pe loc de cosiţele blonde şi ochii albaştri ai fetei.

Crescută la mănăstire

Katarina era fiica starostelui ţesătorilor şi a crescut la mănăstire. Când s-au cunoscut Katarina avea doar 17 ani, iar Vlad Ţepeş 34. Fata locuia cu prinţii la rude, într-o casă aflată la Poarta Schei nr 14, după ce un incendiu le-a distrus locuinţa şi i-a lăsat săraci lipiţi. Vlad Ţepeş a curtat-o mult pe Katarina. Venea să o vadă foate des şi îi comanda rochii scumpe de mătase din occident. Domnitorul era cunoscut pentru idilele sale, dar  Katarina a fost cea care i-a furat definitiv inima.

„Vlad Ţepeş era cunoscut ca un mare cuceritor, dar niciodată nu s-a logodit cu fetele cu care avea aventuri. Avea grijă să le căsătorească cu apropiaţi de-ai săi pentru a le avea mereu aproape. Katarina a fost însă marea sa iubire şi era în stare să facă moarte de om pentru ea“, spune Alexandru Mihailov, istoric.

Pusă pe Stâlpul Infamiei

Dragostea dintre Vlad Ţepeş şi Katarina a dus la multe revolte. Tinerii care o doreau pe fată de soţie erau din familii înstărite şi nu vedeau cu ochi buni iubirea dintre cei doi considerată clandestină. Cronicile vremii scriu că Vlad Ţepeş era foarte gelos şi nu odată a lovit cu sabia în lucrurile din jur sau i-a ameninţat pe cei care doreau să o ia pe Katarina de soţie. Într-unul dintre aceste accese de furie a fost rănit şi un preot.

Nici femeile vremii nu au văzut cu ochi buni relaţia dintre domnitor şi Katarina. Nevestele negustorilor din cetate au atacat casa în care se afla fata, au bătut-o, i-au tăiat părul şi au dus-o la stâlpul infamiei din Piaţa Sfatului. Când a auzit de grozăvie Vlad Ţepeş a ameninţat că va da foc Braşovului. Până la urmă a reuşit să o elibereze prin negociere. I-a cruţat pe negustorii şaşi pe care urma să îi execute în Bartolomeu.

Legendele spun că Vlad Ţepeş ar fi recuperat una dintre cosiţele Katarinei pe care a păstrat-o până la moarte. Un alt incident ruşinos pentru domnitor este menţionat în cronicile vremii. Se spune că Vlad Ţepeş a descoperit că soţia sa a umblat în dulapul unde era cosiţa Katarinei şi s-a enervat peste măsură lovindu-şi nevasta.

A mers până la papă pentru Katarina

Katarina  a fost singura femeie pentru care Vlad Ţepeş a vrut să divorţeze. În acele vremuri însă divorţul era de neconceput. A mers până la Papa Pius II pentru a cere anularea căsătoriei sale cu Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei, dar nu a primit aprobare. Deşi nu s-au căsătorit niciodată, Vlad şi Katharina au avut cinci copii: Vladislav, Catherina, Christian, Hanna şi Sigismund. Ţepeş s-a îngrijit de toţi urmaşii săi, lăsându-le moştenire pământuri şi case.

Nu a mai vorbit după moartea domnitorului

Soţia lui Vlad Ţepeş a murit în 1462 când s-a sinucis pentru a nu ajunge pe mâna turcilor. Vlad Ţepeş a fost trimis şi el în temniţă. După moartea domnitorului, Katharina, ajunsă la 39 de ani, s-a întors la mânăstirea unde copilărise. Legenda spune că nu a mai vorbit niciodată şi că a murit de inimă rea, deşi anul în care a decedat nu este cunoscut.

„Legendele vremii spun că frumoasa Katarina a vrut să se sinucidă după moartea domnitorului, dar era foarte credincioasă şi nu şi-a putut duce planul pînă la capăt. A preferat să se retragă la mănăstire unde a trăit în linişte totală. Cronicile vremii nu menţionează anul în care a murit, dar se pare că nu a mai trăit decât doi ani după moartea domnitorului“, a mai spus Alexandru Mihailov, istoric.

Pe aceeaşi temă:

Palatul de nebunii amoroase a lui Cuza: Ruginoasa, locul marilor iubiri al domnitorul Micii Uniri

Femeile din popor care le-au sucit minţile regilor şi domnitorilor. Carol al II-lea s-a îndrăgostit de o tărăncuţă din Bihor, iar Ştefan cel Mare, de o pescăriţă

FOTO Mesaj de dragoste de la Matei Basarab pentru Elena Doamna. Domnitorul, ctitorul a 46 de biserici, din iubire faţă de soţia sa

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite