Studiu: Dezvoltarea accelerată a Braşovului creşte poluarea. Există riscul intrării în procedură de infringement, din cauza calităţii aerului
0Braşovul se numără printre oraşele din cauza cărora România ar putea intra în procedură de infringement, din cauza poluării din aer.
După mai multe tenative eşuate, Primăria Braşov a găsit o firmă care să realizeze studiul privind calitatea aerului din municipiu. Documentul, pentru realizarea căruia edilii plătesc 115.000 de lei, cuprinde scenarii privind identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficienţei acestora.
De unde provine poluarea
Conform acestui studiu, poluanţii atmosferici identificaţi în zonelor urbane au ca provenienţă principală următoarele activităţi: arderea combustibililor fosili în surse staţionare (centrale termoelectrice, centrale termice de diferite puteri şi cu diferite destinaţii, arderi în procese industriale); traficul rutier; arderea combustibililor fosili în surse mobile (autovehicule, utilaje mobile nerutiere, locomotive Diesel); stocarea şi distribuirea produselor petroliere; distribuirea gazelor naturale; spălătorii; depozitarea deşeurilor municipale; construirea, reabilitarea, demolarea de clădiri cu diverse destinaţii; construirea, reabilitarea şi întreţinerea elementelor infrastructurii de transporturi, a reţelelor edilitare, a parcurilor şi spaţiilor verzi; procese industriale diverse.
Dezvoltarea oraşului aduce după sine şi mai multă poluare
Concluziile privind emisiile de poluanţi generate de activităţile din municipiul Braşov relevă că din cauza unor particularităţi legate de modelul urban al aglomerării (metropolă urbană dezvoltată pe matricea unei aşezări medievale, cu străzi înguste), caracterul microclimatic imprimat de geografia particulară în măsură a genera episoade de inversiune termică şi „curgere” a maselor de aer de-a lungul versantului Muntelui Tâmpa), ritmul dezvoltării urbanistice şi industriale din ultimele decenii, creşterea accelerată a parcului auto, condiţiile de mediu au cunoscut până la un moment dat o înrăutăţire, ceea ce a reprezentat temeiul acordării unei atenţii particulare în direcţia identificăii unor soluţii corective. Pornind de la modelele de dispersie la nivelul cărora s-au aplicat măsurile din cadrul scenariilor propuse, se prefigurează o scădere a noxelor sub valorile limită, păstrându-se însă rezerve legate de dinamica meteo-climatică ce dă particularitate zonei studiate. De subliniat faptul că seturile de măsuri nu pot fi implementate instantaneu, drept pentru care efectele de aşteptat se vor întinde pe o plajă de timp ce depinde direct de ritmul de adoptare al acestora. Cu toate acestea, coroborarea unor eforturi, dublate de investiţii consistente de mediu, inclusiv în direcţia extinderii reţelelor de monitorizare a aerului, vor conduce spre identificarea celor mai potrivite soluţii locale de gestiune, astfel încât problematica de mediu să poată fi adresată în mod eficient.
Ce măsuri ar trebui să ia Braşovul pentru a avea un aer mai de calitate
Măsurătorile efectuate, în perioada 2010 – 2017, de către Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului a municipiului Braşov (cu cinci puncte fixe de măsurare), au revelat că traficul rutier este principalul vinovat atât pentru nivelurile ridicate de oxizi de azot, cât şi pentru particule (PM10 şi PM2,5), unde nivelul se apropie de valorile limită anuale. Principala zonă unde sunt creşteri de pulberi este intersecţia de la Ceasu Rău. După ce Braşovul a primit această bilă neagră pentru poluare, primarul George Scripcaru a precizat public că una dintre cauzele care au dat peste cap indicatorii măsuraţi la respectiva staţie este tocmai fumul de la grătarul restaurantului din zonă, însă specialiştii au demontat această ipoteză.
În consecinţă, principalele măsuri propuse de către specialiştii ce au realizat studiul vizează: limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a municipiului; salubrizarea mai eficientă a străzilor; promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public; eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie; continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură; reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice; continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, întreţinerea şi extinderea spaţiilor verzi, dar şi renaturarea terenurilor degradate supuse eroziunii eoliene.
Potrivit municipalităţii, în ultimii ani, la Braşov, au fost luate o serie de măsuri pentru reducerea poluării. Prima şi cea mai importantă a fost scoaterea producătorilor industriali din zonele rezidenţiale. Pentru aceasta, planul urbanistic general al municipiului a fost modificat pentru a interzice acest gen de activităţi în interiorul oraşului. În ultimii ani, au fost realizate o serie de resistematizări ale circulaţiei, prin crearea de sensuri giratorii şi sensuri unice care au dus la fluidizarea traficului în oraş.
Citeşte şi:
Paradoxal: Braşovul este printre cele mai poluate oraşe din ţară
Se încarcă comentariile...
