Top cinci obiective turistice în Harghita. De la singurul lac vulcanic din România la peştera din care picură aur

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tuşnadul este cel mai mic oraş din România. FOTODw4me
Tuşnadul este cel mai mic oraş din România. FOTODw4me

Judeţul Harghita are multe atracţii turistice, deşi unele dintre ele nu sunt bine promovate. Dacă Salina Praid şi lacul Sfânta Ana sunt destul de cunoscute, peştera Şugău, deosebit de frumoasă, şi muzeul pălăriilor de paie de la Crişeni aşteaptă să fie descoperite de turişti.

Staţiunea Tuşnad din Harghita se află la 650 de metri altitudine şi este cel mai mic oraş din ţară. Este o oază de linişte şi de sănătate pentru persoanele care suferă de anumite afecţiuni. Asta datorită lacurilor sărate, a nămolului şi a tratamentelor la mofetă. Supranumit şi „Perla Ardealului“, oraşul are o populaţie de puţin peste 1.600 de locuitori.

Staţiunea Băile Tuşnad a apărut pe harta României în 1842 şi a devenit faimoasă pentru apele termale vindecătoare. Se spune că vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atenţia asupra efectului terapeutic al apelor minerale. Începând cu 1845 au început să se facă demersuri pentru exploatarea acestei resurse naturale miraculoase. Din păcate, la Revoluţia din 1848, staţiunea a fost distrusă, dar reconstruită ulterior. Acum, este o oază de linişte, o staţiune cochetă care atrage anual de zeci de ori mai mulţi turişti decât locuitori.

Pe lângă apele minerale miraculoase, Băile Tuşnad deţine şi alte câteva recorduri. „Roua Cerului“ este singura plantă carnivoră din România şi înfloreşte foarte rar la Tinovul Mohoş. Planta este aici de 12.000 de ani şi se hrăneşte cu insecte de 20 de ori mai mari decât ea. Băile Tuşnad mai sunt renumite şi pentru mofetele sale. Peştera Pucioasa este considerată cea mai mare mofetă naturală din lume. Pereţii peşterii sunt acoperiţi cu picături care conţin sulf şi care se folosesc în afecţiunile oftalmologice. 

La Băile Tuşnad din Harghita se poate ajunge cu maşina pe DN12 sau cu trenul pe linia Braşov-Deda. Staţiunea este situată la 37 de kilometri nord de Sfântu Gheorghe, 67 de kilometri de Braşov şi 35 de kilometri de Baraolt. 

Lacul Sfânta Ana

Singurul lac vulcanic din România

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România şi se găseşte la 17 kilometri de localitatea Bixad, aflată în apropiere de Băile Tuşnad. Cu câteva mii de ani în urmă, în acest loc era un munte vulcanic. Părerile sunt  împărţite în privinţa anului ultimei erupţii, aceasta având loc cam cu 30 000 – 40 000 de ani în urmă. Ulterior, în craterul format s-a acumulat apă din precipitaţii şi aşa a apărut lacul. 

Lacul Sfânta Ana este una dintre cele mai importante atracţii naturale ale Ţinutului Secuiesc, fiind unicul lac din Europa Central-Estică format pe fundul craterului unui vulcan stins. Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 949-950 de metri. Lacul are şi câteva ciudăţenii unice. Nivelul apei nu creşte şi nu scade niciodată deşi lacul nu are izvoare şi este alimentat doar de apa de ploaie. Lacul are forma unei palete de pictor. Puritatea apei este foarte apropiată de cea a apei distillate. Are doar  0,0029 ml minerale.

Localnicii de aici nu au nevoie de prognoze meteo. În muntele de lângă lac s-au format, de-a lungul timpului, două fisuri. Localnicii spun că dacă aerul emanat de acestea pişcă la nas atunci este semn de furtună. Dacă nu se întâmplă acest lucru, este semn de vreme frumoasă.  

image

Peştera din care picură aur

Peştera Şugău, în traducere Peştera Şoaptelor, din Harghita, este un loc unde trebuie să ajungeţi măcar o dată în viaţă. Aici veţi fi fermecaţi de formele unice ale stalctitelor şi stalagmitelor, dar şi de stâlpii cu guler.

Peştera are o lungime de un kilometru şi are patru etaje. Nu se poate vizita în totalitate, fiind disponibil un singur nivel şi un traseu turistic de 150 de metri. Peştera este renumită datorită galeriilor ei foarte strâmte şi a formaţiunilor unice în România. Aici se pot admira stalactite conice, stalagmite sau stalpi cu guler. Galeria principal are săli precum Vestiarul, Sala Sfatului şi Hala Descoperirilor. În ultima dintre ele se poate vedea cu adevărat formele săpate de natură în stâncă denumite sugestiv după aspectul lor: Meduza, Delfinul, Lumea Fermecată sau Şirul de Stâlpi sau Ochiul Bufniţei. O legendă spună că din pereţii peşterii picură aur, iar odată la şapte ani se umplu trei găleţi.

Peştera Şugău este situată în Munţiii Giurgeului, pe versantul sudic al Muntelui Sipos (1568 m). Esta una dintre peşterile reprezentative din Masivul Central al Carpaţilor Orientali. Accesul la peşteră se realizează dinspre Gheorgheni de pe DN 12 pe drumul Forestier Heveder (comuna Voşlobeni), un drum de 6 kilometri. 

Cetatea slăninilor din satul Dârjiu din Harghita

Cetatea Slăninilor de la Dârjiu

Satul Dârjiu mai numără acum în jur de 1.000 de locuitori. Aceştia păstrează cu sfiinţenie o tradiţie de sute de ani, din vremuri în care nimeni nu auzise de frigidere. Biserica Fortificată din sat are încăperi de peste cinci metri înălţime, cu ziduri groase care o fac să fie o adevărată oază de răcoare chiar şi în cele mai călduroase zile ale verii. Aici, sătenii îşi depun proviziile de sute de ani, de la slănină afumată, ciolane sau carne. Din acest motiv biserica a fost denumită şi Cetatea Slăninilor şi atrage anual mii de turişti curioşi să vadă obieceiurile zonei.

În funcţie de cât de înstărită era, fiecare familie are un anumit număr de cuie în cetate. Acestea se transmit din generaţie în generaţie şi nu se vând nici pentru toţi banii din lume. Sătenii sunt mândrii de cuiele lor şi, deşi, au acasă acum frigidere folosesc şi acum cetatea pe post de cămară. O legendă de care toţi sătenii sunt mândrii vorbeşte despre o faţă din Dârjiu care a ajuns slujnică la o familie de boieri din Bucureşti. Se iubea cu un băiat din sat şi se vedeau de câteva ori pe an. În final băiatul şi-a luat inima-n dinţi şi a cerut mâna fetei. Aceasta l-a testat pentru a afla dacă are ceva avere şi l-a întrebat din ce o să trăască. Mândru băiatul a spus că are în cetate şase cuie şi atunci fata a acceptat imediat să îi fie soţie.

Pălăria de Record Mondial

În satul Crişeni, din judeţul Harghita, se găseşte un muzeu unic în România dedicat pălăriilor de paie. Vizitatorii pot admira aici sute de pălării de paie confecţionate manual, dar pot proba şi cea mai mare pălărie din lume, care a înscris micuţul sat în Cartea Recordurilor.

Într-o casă mică ţărănească în trei camere, cu pridvor şi cu grădină, din satul harghitean Crişeni, a fost amenajat acum 15 ani singurul muzeu al pălăriilor de paie din România. Muzeul a luat fiinţă la iniţiativa unui fiu al satului, Szocs Lajos, a cărui familie se ocupă de trei generaţii de confecţionarea pălăriilor de paie. Acum, pragul muzeului este trecut de câteva mii de vizitatori pe an, dar ar putea fi mult mai mulţi dacă promovarea ar fi pe măsură. 

Marea atracţie a muzeului este pălăria de paie uriaşă care a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai mare din lume. Are un diametru de nu mai puţin de doi meri şi cântăreşte 2,65 de kilograme. Pentru ea s-au folosit 22.555 de fire de paie, jumătate de kilometru de împletitură de paie şi 1,5 kilometri de aţă. Femeile din sat au muncit la ea timp de două luni. A fost confecţionată în anul 2004, când a şi intrat în Cartea Recordurilor. Turiştii se pot fotografia cu ea, dar este nevoie de două persoane pentru ca pălăria să fie aşezată pe cap. Nu din cauza greutăţii ei, ci a diametrului. 

Salina de Praid este o atracţie turistică majoră fiind vizitată zilnic de mii de turişti. Este recunoscută pentru proprietăţile sale curative şi pentru afectul că aerul din salină ajută la tratarea afecţiunilor respiratorii. Temperatura din salină se menţine constant la 15 grade Celsius. Tot la Praid s-a deschis în 2014 şi un ştrand cu apă sărată. Tot aici puteţi vedea începând cu luna mai şi cel mai mare muzeu de fluturi din România. Intrarea la salină costă 25 de lei de persoană.

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite