25 de ani de la moartea unui erou devenit simbolul luptei anticomuniste în România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Numit „torţa vie a Revoluţiei române", Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc şi a murit pe Pârtia Bradu, din Poiana Braşov, în 2 martie 1989. A lăsat în urmă o pancartă în care cerea, disperat, încetarea crimelor din oraşul său: „Stop Mörder! Braşov = Auschwitz".

În 1989, Liviu Babeş avea doar 47 de ani, era pictor şi sculptor amator. Bărbatul lucra pe post de maistru electrician la Trustul de Prefabricate Braşov, iar maniera în care şi-a plănuit manifestul i-a uimit pe apropiaţii lui. Pe 2 martie, Liviu Babeş a plecat să schieze în Poiana Braşov, iar după ce a coborât pentru ultima oară pârtie şi-a dat foc în semn de protest la adresa regimului comunist.

Mesajul a venit la doi ani de la înăbuşirea revoltei muncitorilor din 1987, când la Braşov au fost torturaţi zeci de oameni. Ecoul gestului său a fost auzit, la acea vreme, de Europa de dincolo de Cortina de Fier. Evenimentul a fost făcut public în presa străină cu ajutorul a doi turişti scoţieni, care se aflau în acel moment pe pârtie. Douglas Wallace, din Renfrewshire, şi George Melvin, din Edinburgh, au relatat întâmplarea unei agenţii de ştiri, aceasta fiind preluată mai departe de marile publicaţii. În aprilie 1989, ziarul „The Free Romanian", condus de Ion Raţiu, publica povestea tragicului eveniment. Acum la 25 de ani de tragedie Douglas Wallace va veni la comemorarea de duminică din Poiana Braşov, pentru a-i aduce un omagiu eroului braşovean.

În România, Securitatea a acoperit rapid eroismul lui Liviu Babeş. Sinuciderea lui Liviu Babeş a fost cunoscută doar de către românii care ascultau „Europa Liberă". Postul de radio a transmis ştirea la 12 ore de la tragedie, sub forma unui zvon. „Se pare că în ziua de 2 martie, la Braşov, un cetăţean român şi-a dat foc în semn de protest faţă de atrocităţile săvârşite de regimul Ceauşescu. Nu cunoaştem amănunte, dar ne vom interesa şi vom reveni". În tăcerea impusă de Securitate, jurnaliştii nu au mai putut afla nimic.
 

Comparat cu Jan Palach, studentul care şi-a dat foc în Piaţa Venceslas din Praga pentru a prostesta faţă de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice, Liviu  Babeş a arătat, cu preţul vieţii, adevărata faţă a regimului comunist.


Familia sa a fost stigmatizată

Presiunea exercitată de securişti asupra familiei a îndepărtat toţi prietenii lui Babeş, care se temeau să nu fie chiar ei obiectul unor viitoare anchete. „Nimeni nu mai voia să vorbească cu noi. O prietenă chiar mi-a spus: «Eşti un pericol pentru noi şi noi vrem să trăim liniştiţi». De frica regimului, toţi apropiaţii s-au detaşat. Am rămas singure", povesteşte Etelka Babeş, soţia bărbatului.

Singurătatea le-a asigurat temporar liniştea, însă după căderea regimului comunist, presiunile nu au întârziat să reapară. Pe stradă, mă opreau şi mă întrebau: «Uite unde am ajuns. A meritat ?» Tot timpul asta auzeam. Mereu ne judecau. Culmea, după '89 ne-a fost mai greu. Înainte, măcar toată lumea tăcea, aveam parte de linişte. Venim la comemorare cu durere, suferinţă, aşteptări şi speranţă în bine. În opinia noastră, a familiei, nu a meritat gestul său, pentru că am pierdut un sprijin al familiei. În rest, dacă asta a fost dorinţa lui, să tragă semnalul de alarmă către alţii ca să se schimbe şi în ţara noastră ceva, noi o respectăm", spune soţia eroului.

Comemorat pe pârtie

Amintirea gestului disperat al lui Liviu Babeş se stinge odată cu trecerea timpului. A fost declarat erou naţional în 2007. În memoria lui Liviu Cornel Babeş, o stradă i-a împrumutat numele – braşovenii s-au supărat pe familia Babeş, că trebuiau să-şi schimbe actele –, iar în Poiana Braşov este un monument întru aducere aminte.

La baza pârtiei Bradul, Liviu Cornel Babeş va fi comemorat duminică. Slujba de pomenire şi depuneri de coroane de flori vor avea loc, de la ora 11.00, la monumentul dedicat lui Liviu Cornel Babeş lângă Bisericuţa de lemn din staţiune, a precizat preşedintele Asociaţiei „Cincinat Pavelescu“ din Braşov, Mircea Brenciu, organizator al evenimentului.

„Vom organiza această comemorare la monumentul de lângă Bisericuţa de lemn şi nu la crucea care se află pe pârtie, locul unde şi-a dat foc. După amiază, vom organiza un simpozion despre personalitatea lui Liviu Cornel Babeş unde vom propune să i se acorde titlul de cetăţean al Europei, fiind primul cetăţean care a tras de cortina de fier“, a spus Mircea Brenciu.

Programul complet al manifestării:

2 Martie 2014

900-1030 – comemorare a familiei lui Liviu Babeş la Cimitirul Central Braşov

1100             – slujba de pomenire – Biserica de lemn din Poiana Braşov.

1115-1200 – depuneri de coroane la monumentul situat în curtea bisericii.

1200-1230 – luări de cuvânt ale familiei, CRCE, ANVR, autorităţi.

1230-1300 – deplasare Poiana Braşov – Braşov – Consiliul Judeţean, la Sala 120 din cadrul Prefecturii Braşov, orele 1300, unde va începe Simpozionul comemorativ

1300-1305 – intonarea Imnului Naţional.

1306–1307 – moment de reculegere.

1308–1315 – cuvântul Preşedintelui ANVR Filiala Braşov, gen Mircea Vlaicu, care va prezenta mesajul Preşedintelui de onoare al CRCE.

1315–1325 – prezentarea site-ului dedicat eroului, www.liviubabes.ro, autor Gheorghe Iosif

1325-1330 – prezentarea eroului şi cărţii “Martirul”, de către scriitorul Mircea Brenciu.

1330-1345 – cuvântul autorităţilor locale (Prefect, Preşedintele CJBv, Primar) şi centrale (foştii şefi de stat ai României – daca vor participa).

1345–1350 – cuvântul acad Alexandru Surdu.

1350–1455 – cuvântul prof univ Ilie Badescu.

1355–1400 – cuvântul prof univ Marian Munteanu.

1400-1405 – cuvântul prof univ Dumitru Mazilu.

1405–1410 – Sacrificiul lui Liviu Babeş este semnalul prăbuşirii Cortinei de Fier, care s-a dat la Braşov, în 2 martie 1989 – prezintă scriitorul Mircea Brenciu, Preşedintele Societăţii Ziariştilor şi membru al Uniunii Scriitorilor din România.

1410–1425 – cuvântul unor reprezentanţi ai revoluţionarilor români: Victor Socaciu, ministru secretar de stat al SSPR, Claudiu Iordache, Preşedintele IRRD 1989 şi Gheorghe Iosif, din partea Portalului Revoluţiei Române.

1425–1435 – Proiect privind constituirea Consiliului naţional de organizare a manifestărilor dedicate sfertului de veac de la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 – prezintă Preşedinte CRCE Iancu Daniel.

1435–1440 – cuvântul domnului Mircea Sevaciuc, protestatar 15 noiembrie 1987.

1440–1445 – cuvântul văduvei martirului Liviu Babeş, doamna Etelka Babeş.

Pe aceeaşi temă:

Măcelul de la Braşov

Moartea ultimului luptător anticomunist

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite