VIDEO Record de turişti la Cetatea Făgăraş, clasată pe locul al doilea în topul celor la frumoase castele din lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cetatea Făgăraş este una dintre cele mai frumoase din România. FOTOArhivă.
Cetatea Făgăraş este una dintre cele mai frumoase din România. FOTOArhivă.

Dacă în anii trecuţi numărul vizitatorilor depăşea cu greu pragul de 30.000, în 2014 situaţia s-a schimbat. Cetatea Făgăraş a fost vizitată de 55.000 de turişti, iar anul acesta se speră să se ajungă la 100.000 de vizitatori.

Numărul mare de turişti se explică prin promovarea tot mai intensă a cetăţii. Şi faptul că a fost inclusă într-un top întocmit de Hopper, un site dedicat turismului, ca fiind al doilea cel mai frumos castel din lume a ajutat.

Cetatea Făgăraş a fost iniţial folosită pentru apărare. „În secolul al XV-lea, cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş era o cetate militară, avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri bastioane la colţuri şi un turn de avanpost, de tip barbacană, pe latura de est. Între anii 1528-1541, Ştefan Mailat, stăpânul domeniului feudal al Făgăraşului, transformă cetatea militară de apărare într-un castel senioral fortificat. Zidurile exterioare de pe latura de nord şi de sud sunt dublate, prin interior, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutura de pământ, realizându-se astfel ziduri de 8 metri grosime“, explică Gheorghe Dragotă, directorul Muzeului „Ţării Făgăraşului“.

Patru baluri pe an

Cetatea a devenit celebră în momentul în care a fost preluată de Mihai Viteazul. Domnitorul a donat-o soţiei sale, Doamnei Stanca, care a locuit un an la Făgăraş. Aşa a ajuns castelul să fie locaţia cea mai căutată pentru balurile Transilvaniei. A fost perioada de glorie a edificiului.

La Făgăraş se ţineau patru baluri în fiecare an. La petreceri participau toţi nobilii transilvăneni, peste 1.000 de persoane. Istoricii spun că nobilii tăiau şi câte 50 de purcei pentru o petrecere de la care nu lipseau vinul roşu şi dansurile de societate. Pe lângă balurile renumite în toată Transilvania, Doamna Stanca organiza în cetate şi serate muzicale la care participau soţiile nobililor din zonă. După moartea lui Mihai Viteazu, cetatea a devenit fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca avea să ajungă prizonieră între zidurile ei. Cetatea Făgăraş a avut rol de apărare până în perioada comunismului când a fost transformată într-o închisoare de temut în care au fost torturaţi deţinuţii politic. Numărul celor care au pătimit între zidurile cetăţii, pentru că au refuzat să se supună regimului communist, nu se cunoaşte cu exactitate.

„Între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului, a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic ale gulagului românesc. Cifra exactă nu se ştie, dar se pare că la Făgăraş au fost închişi între 600 şi 1.000 de deţinuţi politic. Nu se ştie exact nici câţi au murit, fiindcă erau înmormântaţi pe ascuns, în timpul nopţii, în gropi comune sau în cimitir“, explică Gheorghe Dragotă.

Metode de exterminare

Deţinuţii treceau prin cele mai crunte torturi, menite să îi macine fizic şi psihic. În interiorul cetăţii, în Turnul Temniţă, exista o carceră, extrem de îngustă, de numai 50 de centimetri, în care puşcăriaşii erau nevoiţi să stea chirciţi, în apă foarte rece care le ajungea până la genunchi.

„Vorbim în primul rând de o închisoare de exterminare fizică. În carceră nu exista încălzire de nicun fel, iar puşcăriaşii erau scoşi iarna, la anumite intervale, în curtea interioară a închisorii, şi erau udaţi cu câte o găleată de apă rece“, mai spune istoricul Dragotă.

„Fecioara de fier“ era un alt instrument de tortură, apărut pe vremea Inchiziţiei şi păstrat şi de torţionarii comunişti. Potrivit documentelor, dispozitivul prevăzut cu o cuşcă era aşezat între sala de inchiziţie şi sala de şedinţe a Tribunalului. „Legenda spune că cel condamnat la moarte era trimis la «fecioară» ca să sărute icoana Maicii Domnului, prinsă pe pieptul ei de oţel. Cuşca de fier de închidea, iar corpul deţinutului era străpuns adânc de zeci de cuţite“, mai spune Gheorghe Dragotă.

Atracţie pentru turişti

Cetatea a devenit între timp muzeu, iar Consiliulul Judeţean Braşov a alocat 11 milioane de lei pentru restaurarea sa. Are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri. Turiştii pot admira arhitectura cetăţii, dar pot vedea şi temutele obiecte sau camerele de tortură. Cetatea poate fi vizitată între orele 10.00 şi 19.00, iar un bilet costă 10 lei. Turiştii pot vizita în acelaşi preţ şi Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat“, care se poate mândri cu un patrimoniu de peste 20.000 de piese.

Pe aceeaşi temă:

Staţiunea Râşnov, Cenusăreasa care a devenit vedetă

Rupea este noua cetate vedetă a Braşovului

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite