Alegeri locale 2020. Cinci candidaţi, în cursa pentru şefia Consiliului Judeţean Buzău

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cinci candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău au emoţii la alegerile locale din 27 septembrie 2020.

Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, social-democratul Petre Emanoil Neagu, este susţinut de Alianţa PSD-PRO România. 

Pe buletinul de vot pentru CJ Buzău se mai află deputatul Adrian Mocanu, din partea Partidului Mişcarea Populară, George Sava, de la Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE, Cristinel Romanescu, candidatul Partidului Naţional Liberal şi Ştefan Gabriel Ionică, din partea USR - PLUS (Alianţa Uniunea Salvaţi România - Partidul Libertate Unitate şi Solidaritate).

Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00. Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.

Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui consiliului judeţean, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot. Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz, conform Autorităţii Electorale Permanente.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit delimitării făcute conform Legii nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară. Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. 

Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului. Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Afacerea „Flotanţii“: Ingineriile electorale prin care unii primari încearcă să-şi asigure încă un mandat

Scandalul panourilor electorale de la Alba Iulia ajunge la DNA. Candidatul PNL susţine că au fost plătite din sponsorizări



 

Buzău



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite