Au trecut zece ani de când Băsescu şi Tăriceanu concurau în vizite la podul rupt de ape de la Mărăcineni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Podul era loc de pelerinaj pentru politicieni
Podul era loc de pelerinaj pentru politicieni

Timp de o jumătate de an, cu un deceniu în urmă, podul de la Mărăcineni, peste râul Buzău, a ţinut prima pagină a publicaţiilor din România. Oameni simpli dar mai ales politicieni veneau la podul rupt de ape ca la un obiectiv sacru. Podul a fost de multe ori rampă de lansat acuzaţii politice, ori sursă de zvonistică.

Cel mai important dezastru produs infrastructurii din ţara noastră a avut loc în 2005, când o viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni, peste râul Buzău, ducând la prăbuşirea acestuia şi ruperea legăturii rutiere între Muntenia şi Moldova timp de aproape o jumătate de an.

Povestea a început pe data de 7 mai 2005, când o viitură puternică a afectat podul construit de armata germană în 1932. Torenţii au înclinat unul dintre pilonii de susţinere şi l-au deplasat cu zece centimetri.

Pe 9 mai, al doilea pilon a cedat iar podul rămas fără susţinere s-a frânt. Din acest moment, traficul rutier între Bucureşti şi Moldova a fost blocat iar singura soluţie temporară era construcţia unei punţi provizorii. La 11 mai, a început construcţia a trei poduri cu picioare scurte la aproximativ un kilometru în amonte de podul distrus. Misiunea le-a revenit militarilor Batalionului 3 Geniu Mărăcineni, profesionişti căliţi în Bosnia şi Irak.

Tot pe 11 mai, în jurul orei 18.30, o porţiune de 50 de metri din podul metalic, realizat de nemţi, s-a prăbuşit  în albia râului, sub privirile a zeci de trecători. Zgomotul de metal contorsionat s-a auzit până la zece kilometri depărtare. 

buzau

Ziua de 12 mai a adus şi primele vizite ale oficialităţilor. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a venit însoţit de ministrul de interne, Vasile Blaga, cel al apărării, Teodor Atanasiu şi ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, pentru a verifica ritmul lucrărilor la podurile militare.

Traficul rutier între Capitală şi judeţele din Moldova s-a făcut, pe durata lucrărilor, pe o rută ocolitoare, prin Berca, de aproape 30 de kilometri.

pod maracineni nou

Pe 20 mai, avea să fie terminat primul pod provizoriu, destinat circulaţiei pietonale şi a vehiculelor de intervenţie. În următoarele zece zile au fost realizate încă două poduri, unul pentru autoturisme, iar celălalt, pentru pietoni şi biciclişti.

Premierul Tăriceanu a venit din nou la pod, pe 21 mai, însoţit de ministrul administraţiei, Vasile Blaga. El le-a mulţumit geniştilor şi a spus că traficul auto ar putea fi reluat în următoarele două săptămâni.

O nouă viitură care a mărit debitul râului Buzău la peste 600 de metri cubi pe secundă a distrus pe 13 iunie unul dintre cele trei poduri militare şi le-a avariat pe celelalte două. A fost necesară o nouă deviere a traficului pe ruta de 30 de kilometri prin Berca.

După două zile, preşedintele Traian Băsescu a ajuns însoţit de premier la Mărăcineni. A solicitat în mod expres ca podul să fie dat în folosinţă la 1 noiembrie, pentru că doreşte să îşi sărbătorească pe pod ziuade maştere. 

”Pe 4 noiembrie e ziua mea şi vreau să beau un şpriţ aici, la pod, în circulaţie. Nu vreau să aud de 25 noiembrie, pe 4 noiembrie îmi fac ziua pe pod”, a declarat şeful statului. 

Pe 24 iulie, într-o zi de duminică, Traian Băsescu a ajuns iar la podul de la Mărăcineni. ”Este cel mai important obiectiv de infrastructură distrus de aceste inundaţii”, şi-a motivat vizita duminicală preşedintele. 

Pe 14 august 2005, traficul pe podurile provizorii de la Mărăcineni a fost din nou închis după ce debitul apei a urcat la 800 de metri pe secundă. Viitura a distrus primul pod, a trecut peste al doilea însă cel mai grav a fost că a afectat şi lucrările de refacere a podului principal, provocând pagube de peste trei miliarde lei. Mai multe utilaje au fost luate de ape. 

După două zile, preşedintele a trecut pe la podul aflat în reconstrucţie, însoţit de soţie. Traian Băsescu, încălţat cu cizme de cauciuc, a luat la pas şantierul, căţărându-se pe parapeţi şi sărind peste balustrade. ”Cât timp am fost în concediu, au uitat să mai treacă pe la pod! De mâine bulucesc toţi”, a spus Traian Băsescu cu reproş.

buzau

”Nu sunt şef de şantier ca să mă duc în fiecare zi, a comentat premierul, dar sunt inginer şi mă pricep. Eu nu mă duc la Mărăcineni ca să mă plimb, mă duc şi cu ochiul inginerului, pentru a vedea dacă lucrurările se desfăşoară la cele mai înalte standarde”, îşi argumenta Tăriceanu repetatele peripluri. Preşedintele a replicat simplu: ”Fiecare cu declaraţia sa”.

Întrebat mai târziu dacă este în concurenţă cu premierul, Traian Băsescu a răspuns: ”Ştiţi doi preşedinţi ai României să fiu în concurenţă cu el?”.

buzau

Preşedintele Traian Băsescu a mai vizitat podul pe 9 septembrie, prilej cu care s-a arătat mulţumit de ritmul lucrărilor. ”Este prima dată când sunt mulţumit de felul cum merg lucrările de la podul Mărăcineni”.

Pe 21 septembrie, Traian Băsescu s-a aflat, pentru a 11-a oară, în zonele calamitate de viitură de pe şantierul Mărăcineni, după ruperea celor două poduri militare. Şeful statului a anunţat că alte două poduri militare vor fi scoase din rezerva de stat.

Trei zile mai târziu, într-o zi de sâmbătă, preşedintele şi premierul s-au aflat din nou împreună la pod, preşedintele pentru a 12-a oară, premierul, pentru a şaptea oară. 

După două săptămâni, pe 15 octombrie, Traian Băsescu s-a aflat din nou în zona şantierului podului de la Mărăcineni, unde a traversat pentru prima oară podul şi a spus că pe 1 noiembrie acesta va fi deschis în totalitate. ”Când se vede podul întreg, este altceva”, a spus preşedintele.

Pe 24 octombrie, Traian Băsescu a venit din nou pe şantier şi le-a spus constructorilor să pună la intrarea pe pod pancarta cu mesajul ”Am învins apele”.

După numai trei zile, a venit rândul premierului Călin Popescu Tăriceanu să vină la Mărăcineni, pentru a evalua stadiul lucrărilor de reconstrucţie. S-a declarat satisfăcut că după şase luni, traficul va fi reluat pe ambele sensuri.

buzau

La 29 octombrie, podul a fost redeschis fără fast, doar în prezenţa autorităţilor locale: prefectul Cristi Bîgiu, subprefectul Vasile Alecu, preşedintele CJ, Victor Mocanu.

Scriitorul buzoian Dorin Ivan a dedicat o carte evenimentului, în care alături de capitole despre desele vizite ale preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Călin Popescu Tăriceanu pe şantierul de la piciorul podului rupt de ape, a făcut loc şi câtorva pasaje din istoria râului. 

”Apele mari deveneau peste noapte o stavilă de netrecut. Au fost suficiente câteva exemple ca râul Buzău să ajungă poveste din Balcani până în Polonia şi Ucraina. În 1728, domnitorul Nicolae Mavrocordat călătora spre Ismail, dar şi-a întrerupt brusc călătoria la Buzău. N-a reuşit să treacă vadul şi a rămas blocat mai multe zile la rând de apele învolburate ale râului. (...) În 1848, Nicolae Bălcescu n-a putut trece în Moldova, pentru a pregăti revoluţia, mai multe zile la rând, din cauza apelor învolburate. A stat cinci zile la Palatul Episcopal din Buzău, ocazie cu care a studiat arhivele şi a enunţat celebrele teze ale Revoluţiei Paşoptiste. Se spune că adevărata Unire a s-a realizat abia după construcţia primului pod de la Mărăcineni, în 1867”, scrie Dorin Ivan, în cartea ”Podul Preşedintelui”.

Sursa foto: Podul Preşedintelui, autor Dorin Ivan

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite