Bucătarul care şi-a îndeplinit visul: de zece ani se aventurează prin bucătării din toată Europa şi îi cucereşte pe străini cu mâncărurile sale

Cristi Dobre, un buzoian în vârstă de 35 de ani, a muncit cu sârg în restaurante din toate colţurile bătrânului continent şi a ajuns să obţină diploma de bucătar-şef. A plecat de jos, curăţând cartofi şi spălând vase în Azuga, judeţul Prahova.

Cristi Dobre (35 de ani) este exemplul românului care îşi îndeplineşte visul prin muncă şi perseverenţă. A ajuns un bun profesionist în ale bucătăriei pentru că a avut răbdare să treacă prin fiecare etapă a profesiei. „Îmi place să cred că sunt un bucătar care munceşte şi oricine va avea plăcerea să guste un preparat făcut de mine sigur se va reîntoarce să mă salute“, spune Cristi Dobre.

I-a plăcut să trebăluiască în bucătărie pe lângă mama şi bunica lui încă din copilărie. Îşi aminteşte că a avut prima tentativă de a găti la vârsta de 11 ani, când a încercat să prepare o mâncare de fasole şi mămăligă. A ratat-o.

Mentorul, Nea Jan

S-a încăpăţânat totuşi să crească printre oalele bunicii, de la care a învăţat, până la 14 ani, să facă gogoşi, sărmăluţe, pilaf, chifteluţe, sosuri. 

Avea 22 de ani când destinul l-a călăuzit spre ceea ce visa de mic copil. „Cândva, prin 2003, în timp ce pribegeam pentru a-mi găsi undeva de muncă în bucătărie ca să-mi urmez visul, am ajuns prin Azuga, în Prahova, şi am fost angajat de Nea Jan, bucătarul şef. Curăţam cartofi, tocam ceapă, spălam pe jos. Câteodată, mai asistam la grătar, la o tigaie. Nea Jan a fost primul care a crezut în mine. După nici două luni m-a tras lângă el şi mi-a promis că o să scoată bucătar priceput din mine. Îmi spunea că sunt brânză bună în burduf de câine. Am rămas acolo până în anul 2005“, îşi aminteşte Cristi Dobre.

Chef Dobre a parcurs toate treptele ierarhice într-o bucătărie   Foto Cristi Dobre

În acelaşi an, 2005, la îndemnul lui Nea Jan, dar şi cu ajutor din partea familiei, Cristi a plecat în Franţa, la o şcoală de bucătari, pe care a absolvit-o un an mai târziu. „Am făcut practică în restaurante tradiţionale unde era promovată bucătăria grecească şi cea italiană, care aveau foarte mare căutare în Occident. M-a ajutat foarte mult, pentru că după practică, am lucrat în restaurante unde eram asistat de mari bucătari, chiar dacă salariul era mic. Nu a fost deloc un paradis, dar m-a ajutat foarte mult în carieră“, mărturiseşte buzoianul.

După experienţa acumulată în restaurantul din Azuga şi mai ales după ce a parcurs cu sârguinţă şcoala franceză de bucătari, Cristi şi-a propus să aibă idealuri mai îndrăzneţe şi să îşi caute de lucru dincolo de graniţă. A ajuns mai întâi în nordul continentului. 

„În 2007 am fugit, să zic aşa, în Danemarca. Am fost ajutat să ajung acolo şi m-am angajat la hotel King Arthur, de cinci stele, ca chef de partie. Diploma m-a ajutat foarte mult să iau acea poziţie, fiind încadrat pe secţia italiană. Hotelul avea patru bucătării la momentul respectiv, iar eu aveam în subordine doi bucătari“, spune Cristi Dobre.

A gătit pentru fostul preşedinte al Ciprului

În Danemarca a fost apreciat încă de la primele demonstraţii de măestrie culinară, fiind recompensat cu instalarea în a treia poziţie ierarhică printre bucătari şi cu salariul pe măsură. Un an a durat contractul cu localul danez, după care buzoianul a decis să traverseze Europa, către sud, pentru a-şi căuta de lucru în ţinuturi mai însorite. În 2008, Cristi a ajuns în Cipru, printr-o agenţie de recrutare, într-un sat turistic, Kakopetria. 

Locul vacant era la restaurantul hotelului Linos Inn, un local în genul celor „ca la mama acasă“, de la noi. A trebuit să dea o probă din bucătăria locală şi, fiind familiarizat cu cea grecească, a obţinut postul de bucătar-şef. 

Chef Dobre a lucrat alături de bucătari indieni   Foto Cristi Dobre

În anul următor, a avansat către centrul Ciprului. „În 2009, am plecat în Nicosia, cu speranţa de a învăţa ceva mai bun şi mai frumos. După multe interviuri pentru joburi cu salarii de nimic am ajuns la Café la Mode, un restaurant de fine dining, unde am luat poziţia de sous chef, al doilea la comandă în bucătărie. Salariul nu era strălucit, undeva la 700 de euro, din care 250 mergeau pe chirie, 100 la apă, electricitate şi gunoi, plus ţigările. Nu mai rămâneam cu nimic, dar important a fost că învăţam fine dining. Acesta e genul de local pe care-l alegi atunci când vrei să sărbătoreşti ceva. A fost o etapă importantă, pentru că la acest restaurant de lux din inima capitalei veneau numai oameni bogaţi: doctori, avocaţi, oameni cu pretenţii cărora le-am făcut faţă“, îşi aduce aminte Cristi.

Bucătarul buzoian avea să rămână în Cipru mai mult decât îşi propusese. A fost ceva aparte care l-a determinat să-şi caute de lucru în aceeaşi ţară, poate aromele deosebite ale bucătăriei cipriote, poate salariul mulţumitor. În 2010 s-a angajat „la mare“, la Limassol, ca bucătar-şef într-un pub cu meniuri schimbate o dată la şase luni. Acolo a pregătit mese festive pentru politicieni din parlamentul cipriot şi, de două ori, chiar şi pentru fostul preşedinte al Ciprului şi familia sa. 

Ţara Galilor, „Raiul“ cărnii de oaie

La sfârşitul anului 2014, Cristi Dobre a părăsit insula din Mediterană pentru Marea Britanie. „Mi-am făcut puţină experienţă în Ţara Galilor, partea în care se mănâncă foarte multă carne de oaie. Apoi am trecut în Anglia, unde am luat în primire un restaurant, de pe poziţia de bucătar-şef. Restaurantul se numeşte «The Greyhound Inn Hotel» şi este situat în Dorset, zona Corfe Castle, exact în faţa ruinelor unui castel care este foarte vizitat pe perioada caldă“, spune Cristi. Având marea la numai 20 de kilometri, pescarii îi aduceau zilnic peşte proaspăt, homar, scoici şi crabi. Astfel a învăţat o mulţime de reţete de peşte. 

În 2015, a prins un contract generos în Suedia, într-o staţiune foarte vizitată de europeni. „Un prieten m-a ajutat să ajung într-o staţiune foarte renumită de schi, Branas, un loc de poveste din care mai lipseşte doar Moş Crăciun ca să fie totul perfect. Mi s-a dat în primire bufetul cald pentru seară, de care am avut grijă şi am gătit de pe 10 decembrie 2015 până în aprilie 2016“, povesteşte Cristi Dobre.

Cum se mănâncă în Europa

Bucătarul buzoian se consideră deja împlinit, acum, la vârsta de 35 de ani, pentru că în toate peregrinările sale, de la est la vest, de la nord la sud, a acumulat cunoştinţe în materie de mâncăruri sau obiceiuri culinare, cum alţii nu reuşesc într-o viaţă.

„Clienţii de afară sunt foarte mofturoşi, mai ales cei din Anglia. Afară se mănâncă foarte mult sea food şi fripturi, steak, cum spun în Anglia, în Cipru se mănâncă foarte mult cotlet de porc condimentat cu oregano. Cei din Ţara Galilor preferă oaia în mâncărurile lor, în Suedia se mănâncă multă friptură şi cârnăciori de ren, de cerb, de mistreţ, care sunt foarte gustoşi. În ţările scandinave mai au chifteluţe cu care se mândresc foarte mult“, este concluzia lui Cristi Dobre, pe care şi-a format-o din experienţele trăite în ţările în care a lucrat. 

Plănuieşte să scrie o carte de bucate

Cu cât pătrunde mai adânc în tainele bucătăriilor europene, cu atât îi sporeşte în suflet mândria de a fi român. Mărturiseşte că i se face câteodată atât de dor de ţara sa, de copilul care îl aşteaptă acasă, la Buzău, încât s-ar întoarce imediat în România.

Cu toate aceste sacrificii, buzoianul nu vrea să renunţe prea curând la stilul nestatornic de viaţă, pentru că vrea să afle toate secretele culinare ale Europei apoi să le adune într-o carte de bucate. Pe agenda sa e la rând bucătăria norvegiană, urmând să înceapă un contract din luna mai cu un restaurant din ţara scandinavă. 

CITEŞTE ŞI: Cum preparăm carnea de miel ca să-i înlăturăm mirosul specific - sfaturile unui chef