Buzău, tărâmul aventurii: traseu plin de adrenalină pentru pasionaţii de sporturi extreme
0
Judeţul Buzău este unul dintre cele mai generoase din ţară în trasee pentru motociclişti şi pentru ciclişti, dar şi în culoare de curenţi de aer necesare zborului cu parapanta. De asemenea, râul Buzău este ideal pentru practicarea raftingului.
Cei care vor mişcare, aer curat şi adrenalină găsesc în judeţul Buzău un relief creat parcă special pentru ei. Începând cu jumătatea primăverii până în ultima lună a toamnei, dealurile subcarpatice sunt destinaţia preferată de sute de iubitori ai sporturilor extreme.
A fost suficient să-şi testeze o dată limitele pe versanţii împăduriţi ai Buzăului, fie că e vorba despre motociclişti, ciclişti ori maratonişti, pentru a reveni pe aceste meleaguri.
Nu puţine sunt concursurile de moto enduro organizate la Buzău, tocmai datorită configuraţiei potrivite a reliefului. Asociaţia XM Raid din Buzău a devenit cunoscută în toată ţara prin numeroasele competiţii de moto enduro organizate în zona colinară a judeţului Buzău. Unul dintre coordonatorii clubului, Ovidiu Turcea, a parcurs sute de kilometri pe dealurile Buzăului, pentru a trasa circuite destinate „enduriştilor“.
Sărata Monteoru, punctul de plecare
După ce au ajuns la Buzău special pentru concursuri, mulţi dintre motociclişti au revenit cu prietenii şi membrii familiilor lor, vrăjiţi de frumuseţea locurilor, spune Ovidiu. A devenit o obişnuinţă pentru pasionaţii sportului cu motor să organizeze ieşiri pe trasee din zona Dealului Istriţa, cu plecare din staţiunea Sărata Monteoru.
Localitatea Sărata Monteoru este situată în zona central-vesticã a judeţului Buzãu, la aproximativ 14 kilometri de oraşul Buzău şi la puţin mai mult de 100 de kilometri distanţă de Bucureşti. Aici se poate ajunge atât dinspre Pietroasele, pe Drumul Vinului, dar şi din DN 1B Buzău-Ploieşti, pe DJ 203G Merei-Sărata Monteoru. Costul unei nopţi de cazare în pensiunile din staţiune variază între 60 de lei şi 120 de lei camera.
„La Sărata Monteoru sunt zeci de pensiuni unde motocicliştii şi cicliştii au de unde alege oferte convenabile. De aici sunt multe trasee care pot fi parcurse atât pe şosea, cât şi pe teren accidentat. Se poate ajunge uşor la mănăstirea Ciolanu, schitul Cetăţuia, tabăra de sculptură Măgura, Vulcanii Noroioşi“, spune Ovidiu Turcea.
La Monteoru, în staţiune, chiar şi între escapadele pe două roţi poate fi practicat sportul de aventură. Cei care vor să-şi satisfacă pofta de acţiune au la dispoziţie o tiroliană lungă de 200 de metri, un perete de căţărare, precum şi un centru de închiriat mountain bike-uri.
Sărata Monteoru este punctul de plecare pentru multe trasee turistice din judeţ, însă chiar în interiorul micuţei localităţi se găsesc obiective care merită văzute. Aici pot fi admirate Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, construită de fondatorul staţiunii, boierul Grigore Monteoru, în 1876, şi Parcul Dendrologic de peste două hectare, conceput în stil „englezesc“. Acesta cuprinde arbori din specii autohtone şi specii exotice aduse din America de Nord, China sau Japonia.
Dealul istriţa: incursiune pe două roţi
Atât pentru practicanţii motociclismului de teren, cât şi pentru pasionaţii de mountain bike, dealul Istriţa este zona de aventură cea mai apropiată de staţiunea Monteoru. Înaltă de peste 700 de metri, colina este prima formă de relief care face trecerea de la Câmpia Română la Carpaţii de Curbură.
Foto: Ovidiu Turcea
Cursa pe două roţi până la releul de televiziune din vârf solicită nervii, efortul şi atenţia sportivului, pentru că traseul trebuie parcurs pe marginea unor râpe, pe cărări înguste bătute prin pădure, printre viile şi livezile care acoperă versantul însorit al Istriţei. Pot fi organizate popasuri, necesare mai ales cicliştilor, la monumentul care indică locul descoperirii Tezaurului de la Pietroasa ori la termele romane din sat.
„Am avut concursuri pe acest traseu şi a fost foarte apreciat de concurenţi cu experienţă. Are toate elementele pe care aceşti temerari şi le doresc, de la rampe abrupte, la obstacole precum trunchiuri de copaci şi, nu în ultimul rând, peisaje deosebite. Cu motocicleta pot fi organizate circuite mai lungi, până în satul Pietricica, din Prahova, cu revenire prin comuna Tisău, pe lângă mănăstirile Bradu şi Barbu, apoi pe drumul judeţean cel nou, care străpunge o pădure deasă“, spune Ovidiu Turcea.
Foto: Ovidiu Turcea
Organizatorul de competiţii off-road spune că bikerii care se aventurează pe aceste rute au parte de un decor desprins parcă din cărţile lui Ion Creangă, cu bordeie vechi de peste o sută de ani, stâne izolate, cu sute de mioare, dar şi câini de care mai bine ar fi să se ferească. Au acces pe aceste rute chiar şi ATV-urile, pe care turiştii le pot închiria cu ora de la pensiuni.
Traseul propus de Ovidiu Turcea poate fi străbătut nu numai cu bicicleta ori motocicleta de teren, ci şi la picior. Măcar pe porţiuni din el. Din ce în ce mai mulţi turişti aleg să-şi petreacă weekendurile la Sărata Monteoru pentru a-şi testa deopotrivă rezistenţa fizică şi simţul orientării prin pădurile din împrejurimi. Pentru ei, Asociaţia XM Raid chiar are în plan organizarea unui important concurs naţional.
Cicloturismul este şi el foarte promovat în ultima vreme de administratorii hotelurilor şi pensiunilor din Sărata Monteoru. Un circuit de bicicletă foarte ofertant la capitolul privelişte şi obiective turistice, care poate fi parcurs într-o singură zi, are ca destinaţie Mănăstirea Ciolanu, cu tabăra de sculptură din vecinătatea ei, unică în ţară. Este un tur propus amatorilor de excursii pe două roţi de către membrii clubului XC Riders Buzău.
Foto: xc riders
Traseul este lung de aproximativ 50 de kilometri, dus-întors, şi are puţine porţiuni cu grad ridicat de dificultate. Itinerariul include comuna Merei, (DJ205) Ciobănoaia, Zoreşti, Verneşti, (DN10) Cândeşti, Sătuc, Unguriu, (DN10) Măgura, Ciolanu, (DJ203G) Haleş, Izvorul, Leiculeşti, Sărata Monteoru.
„Se poate face atât cu un mountain bike, cât şi cu o cursieră. Se pleacă de dimineaţă, iar până seara, turul este complet şi se revine la locul de cazare. E un traseu de şosea care poate fi parcurs cu orice tip de bicicletă. Până la mănăstirea Ciolanu şi până la Tabăra de Sculptură sunt nişte urcări de grad mediu spre greu şi la fel e din Leiculeşti spre Sărata Monteoru“, explică Dan Florianu, de la XC Riders Buzău.
Popas şi relaxare la Mănăstirea Ciolanu
Punctul terminus este Mănăstirea Ciolanu, care este localizată la aproximativ 25 de kilometri distanţă de Sărata Monteoru. Aici, cicliştii pot face hidratarea de la o cişmea din curtea lăcaşului ortodox. Mănăstirea Ciolanu este singura dintre aşezările monahale din judeţul Buzău atestată documentar încă din secolul al XVI-lea. Are două biserici, situate la o distanţă de 100 de metri între ele. Aici există şi un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu în jurul anului 1886, obiecte de cult şi veşminte religioase.
Clădirea bisericii din vale datează din 1828, fiind ridicată de episcopul Chesarie al Buzăului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesantă. Intrarea sobră, impozantă, căsuţele care formează incinta mănăstirii, biserica mare, cimitirul în miniatură alcătuiesc o privelişte care relaxează mintea, iar liniştea completează tabloul.
Foto: xc riders
Mănăstirea are în vecinătatea ei unul dintre cele mai importante obiective turistice din traseul de cicloturism, tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura, realizată în perioada 1970-1985. Sute de figuri din piatră ocupă pajiştile de o parte şi de cealaltă a drumului. De aici, cicliştii trebuie să se întoarcă la bază.
„Dacă pentru ciclişti este recomandat să nu se îndepărteze foarte mult de locul de cazare sau campare cu cortul, 50 de kilometri dus-întors fiind chiar mult, pentru motociclişti nu există limitări decât din punct de vedere al timpului alocat excursiei şi al combustibilului. De aceea, cu motocicleta se poate merge mai departe de mănăstirea Ciolanu, până la Vulcanii Noroioşi“, spune Ovidiu Turcea, de la XM Raid.
”La Sărata Monteoru sunt zeci de pensiuni unde motocicliştii şi cicliştii au de unde alege oferte convenabile. De aici sunt multe trasee care pot fi parcurse atât pe şosea, cât şi pe teren accidentat. Se poate ajunge uşor la mănăstirea Ciolanu, schitul Cetăţuia, tabăra de sculptură Măgura, Vulcanii Noroioşi” - Ovidiu Turcea coordonator al Clubului XM Raid Buzău
Cu parapanta deasupra Vulcanilor Noroioşi
Un alt sport de aventură cu mare căutare printre turişti este zborul cu parapanta. Un fost paraşutist militar, Costel Constantin, devenit instructor de parapantă după pensionarea din armată, este căutat permanent de turişti din toată ţara, pentru a-i călăuzi în tainele „zborului cu aripa“. De obicei, instructorul buzoian, coordonator al clubului „Aripi de Argint“, oferă cursuri complexe, care se pot întinde pe multe luni, însă nu dă niciodată înapoi atunci când este solicitat de grupuri de turişti.
„Astfel de cursuri pot costa până la 1.000 de euro, cele care ţin de primăvara până toamna, destinate persoanelor care vor brevet. Pentru numai o zi, însă, costă 50 de euro. Sunt nişte proceduri de îndeplinit până se ajunge efectiv la zbor. Se face mai întâi un instructaj, se încheie procese verbale, pentru că zborul se face pe proprie răspundere. Din momentul în care clientul se desprinde de la sol, de el depinde ce va urma. Eu pot să-i spun comenzile prin staţie, dar tot ce vrea el face“, spune instructorul de parapantă Costel Constantin.
Foto: Sebastian Dinu
Clubul fostului paraşutist de la trupele speciale organizează zboruri aproape în fiecare weekend, pe dealurile din jurul Vulcanilor Noroioşi. De fiecare dată are grupuri de cel puţin zece persoane, fie elevi care vor să înveţe pentru brevetare, fie turişti care au aflat de pe internet sau de la prieteni despre posibilitatea de a zbura contra cost cu parapanta. Doritorilor nu le trebuie decât curaj şi atenţie la instructaj, pentru că echipamentul de zbor este împrumutat de la club.
Ore întregi pe curenţi de aer
„Dealurile din zona Berca sunt cele mai sigure. Curenţii de aer sunt potriviţi, versanţii nu sunt foarte abrupţi, ci doar atât cât să permită lansarea şi sunt foarte puţine obstacole. Apoi, priveliştea este unică. De sus, pot fi văzuţi Vulcanii Noroioşi, atât cei de la Pâclele Mari, cât şi cei de la Pâclele Mici. Mulţi dintre cei care zboară cu parapanta rămân fascinaţi de acest sport, pe care cred că îl numim greşit extrem“, spune Costel Constantin.
Foto: Costel Constantin
De la înfiinţare, în 2001, sute de persoane din toată ţara au zburat cu parapanta prin intermediul clubului „Aripi de Argint“. Puţin peste vârsta majoratului a avut cel mai tânăr parapantist îndrumat de Costel Constantin, iar cel mai vârstnic, 64 de ani, un om de afaceri. Nu a avut parte de niciun incident de zbor, deşi temerarii înhămaţi la aripă se ridică deseori la peste 800 de metri şi se lasă purtaţi de curenţi, dacă au noroc, perioade măsurate în ore.
Foto: Sebastian Dinu
Turiştii care vor să încerce experienţa zborului cu parapanta pot ajunge la Vulcanii Noroioşi atât dinspre Buzău, cât şi dinspre Braşov, pe DN10. Cazarea se poate face la pensiuni din Berca şi Pleşcoi, localitate cunoscută pentru gustoşii cârnaţi subţiri şi iuţi din carne de oaie. De altfel, zona este presărată cu centre de producţie şi desfacere a produselor tradiţionale din Pleşcoi.
Pe râul Buzău pot face rafting şi începătorii
Localnicii de pe Valea Buzăului s-au familiarizat deja cu grupurile de tineri îmbrăcaţi cu veste gonflabile şi cu căşti pe cap care vâslesc prin curenţii râului Buzău. Aproape în fiecare weekend, amatorii de rafting, un sport nautic promovat de mai multe cluburi româneşti de aventură, vin la Nehoiu, un frumos oraş de munte, aflat la 170 de kilometri de Bucureşti, pentru a evada din rutină.
Foto no-mads.ro
Raftingul sau vâslirea pe ape repezi este un sport acvatic care presupune coborârea pe râuri repezi de munte, cu bărci pneumatice, în echipe de două sau mai multe persoane. Râul Buzău are un grad mediu de dificultate şi de aceea este accesibil începătorilor, adică turiştilor dornici de un weekend trăsnit.
Cei care aleg să experimenteze acest sport încep aventura pe malul râului, la Nehoiu. Parcurg la început un instructaj pentru folosirea adecvată a echipamentului şi află totul despre tehnicile de rafting. Li se explică în primul rând cum să folosească vâsla pentru a evita răsturnările, dar şi cum să acţioneze dacă ajung cu capul în apă. Pe porţiunea de râu cuprinsă între oraşele Nehoiu şi Pătârlagele, de aproape 10 kilometri, veţi avea parte de un peisaj deosebit, dar şi de senzaţii tari, pentru că traseul are zone cu repezişuri şi cascade, care dau intensitate cursei de rafting.
Foto no-mads.ro
Pentru clubul Green Adventure, din Bucureşti, râul Buzău este unul dintre punctele de referinţă în practicarea raftingului. Aproape în fiecare weekend clubul aduce grupuri de turişti care, dacă sunt mai mulţi de 20, beneficiază de reduceri. Pot participa persoane cu vârsta minimă de 16 ani, iar doritorii nu trebuie să aibă cunoştinţe despre acest sport de aventură, toată activitatea fiind supravegheată de ghizi brevetaţi de Federaţia Internaţio-nală de Rafting.
O tură cu barca pneumatică pe râul Buzău costă 200 de lei de persoană, iar cei care vor şi a doua zi plătesc 300 de lei. Bărcile şi echipamentul de protecţie sunt din partea organizatorului, numai filmarea profesională a cursei fiind taxată separat.
Se încarcă comentariile...
