Cât de sănătoase sunt bamele şi cum se prepară mâncarea din neobişnuitele păstăi

Bamele sunt mai puţin cunoscute de români, pentru că sunt puţini cei care au avut ocazia să guste, măcar o dată, mâncarea făcută din aceste legume. Seamănă cu fasolea păstăi, au gust apropiat de cel al vinetelor ori sparanghelului şi au efecte benefice pentru întreg organismul.

Bama este o plantă anuală, cu fructe comestibile, din familia Malvaceelor, din care fac parte şi bumbacul, arborele de cacao şi hibiscul. 

Numele provine din arabul bāmyah care stă la originea numelor plantei în Orientul Mijlociu, Balcani, Iran, Grecia, nordul Africii şi Rusia. În Siria, Egipt, Grecia, Iran, Iraq, Iordania, Liban, Turcia şi Yemen bamele sunt folosite mai ales pentru prepararea unor supe groase cu alte legume şi cu carne. 

De asemenea, este folosită în bucătăriile indiană, braziliană şi caraibeană. Bama este cunoscută în America sub numele de okra, cuvânt de origine africană. 

Bamele s-au răspândit încet, încet şi în Europa unde au început să fie cultivate la scară din ce în ce mai mare. Această plantă este cunoscută şi cultivată în România de prin anii 1940.

Bamele se seamănă, începând cu jumătatea luni mai, când nu mai există nici un pericol de îngheţ, ger sau temperaturi scăzute. Trebuie să fie constant o temperatură medie de 20°C şi să se manifeste o tendinţă de creştere a temperaturii.

“Bama este o plantă rezistentă la secetă, dar dacă vrei să obţi producţii bune ai nevoie de irigare. Fară apă planta nu leagă rod. Bamele au nevoie de apă pentru a produce capsule fragede, bune de consum”, spune Florian Filip, horticultor. 

Sărace în calorii, dar bogate în nutrienţi, acestea pot fi folosită în curele de slăbire, precum şi pentru menţinerea sănătăţii tractului gastrointestinal şi reglarea nivelului de zahăr în sânge.

Bamele sunt bogate în fibre, sărace în proteine şi carbohidraţi. Conţin vitaminele A, B şi C, betacaroten, potasiu, calciu şi magneziu.

Potrivit specialiştilor, bamele ajută la reglarea tranzitului intestinal şi detoxifierea colonului, având o cantitate considerabilă de fibre la 100 de grame de legume. În afară de fibre, bamele conţin un compus mucilaginos, care este o fibră solubilă, ce ajută tranzitul intestinal. 

Bamele conţin, de asemenea, un procent ridicat de apă, care favorizează alături de conţinutul în fibre tranzitul intestinal şi diureza.

De la bame pot fi consumate florile, în decoruri, salate şi capsulele tinere, care nu măsoară mai mult de 10 cm. Acestea pot fi tăiate rondele sau alte forme şi adăugate spre sfârşit în supe, ciorbe, tocăniţe, preparate la aburi, întregi sau secţionate transversal, adăugate la murături, coapte, folosite pentru îngroşarea sosurilor şi supelor.

Au un gust aparte, deşi unii spun că seamănă cu fasolea verde sau sparanghelul. Dacă mâncarea de bame nu este preparată corect, are o textură mucilaginoasă.

Cum se prepară mâncarea de bame

În pieţele din România, acolo unde se găsesc, bamele sunt vândute la bucată. De menţionat că pentru prepararea a patru porţii sunt necesare aproximativ 300 de păstăi, acestea cântărind aproximativ 1 kg.

Ingrediente pentru 4 porţii:

* 300 de bame / aprox. 1 kg 

* 6-8 rosii/ aprox. 1 kg

* 4 cepe, tocate mărunt

* 2 ardei sau gogoşari

* 2 vinete 

* 5 linguri ulei de masline 

* o linguriţă sare

* 4 linguri de oţet

Înainte de preparare, bamele trebuie curăţate prin separarea pălărioarelor din dreptul codiţei, cu un cuţit. 

”Pentru a nu avea consistenţa mucilaginoasă, bamele trebuie opărite înainte să fie puse la prăjit. Astfel, se pune la fiert o cantitate de aproximativ 1,5 l de apă, în care se adaugă o linguriţă de sare. După ce dă în clocot, se adaugă o ceşcuţă de oţet şi bamele care trebuie lăsate la foc numai două, trei minute, până când îşi schimbă culoarea şi se înmoaie”, explică Florica Răduţă, gospodină din Buzău.

Ulterior, bamele se pun în strecurătoare şi trebuie trecute printr-un jet de apă rece. În paralel, într-o  tigaie se încălzeşte uleiul şi se sotează ceapa cu puţină sare. Ulterior se adaugă şi celelalte ingrediente. ”Mai întâi se pune ceapa la călit, apoi trebuie puse roşiile decojite şi tocate, vinetele, la fel, cojite şi tăiate în cubuleţe mici. După ce se înmoaie legumele, se adaugă peste ele o cană cu apă, delicat după gust şi bamele scurse între timp”, spune Florica Răduţă. 

Mâncarea se lasă la fiert cam 20, cel mult 30 de minute, la foc potrivit. Se potriveşte gustul cu sare şi usturoi iar mâncarea se serveşte cu mărar tocat deasupra. Porţia poate fi completată cu bucăţi de carne prăjită, de pui sau porc.