Cum arată crizantema comestibilă ameliorată la Buzău. O floare conţine caroten cât într-o sacoşă de morcovi

Specialiştii de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău au ameliorat cu succes crizantema comestibilă, o specie originară din Asia. Frunzele şi florile plantei, galbene şi mai mici decât ale crizantemelor orientale, se apropie la gust cu morcovul. Au însă o concentraţie mult mai mare de caroten, un compus benefic organismului.

Crizantema comestibilă este încadrată în familia Asteraceae, fiind o plantă perenă. Poate avea cel puţin trei întrebuinţări: alimentar, decorativaă, cât si medicinal. petalele sunt frecvent utilizate la prepararea ceaiurilor, supelor, aperitivelor reci. 

În India, această specie este frecvent folosită în cadrul ceremoniilor religioase hinduiste denumite Pooja, fiind oferită drept ofrandă diferitelor zeităţi, personalităţi sau musafiri speciali.

Toate părţile vegetative ale plantei, cu excepţia rădăcinii, pot fi consumate. Echipa de cercetători a procurat materialul de bază din Liban, unde se foloseşte de foarte mult timp. 

”O plantă interesantă, o plantă valoroasă, pentru că este şi decorativă dar în acelaşi timp putem să şi consumăm aceste frunze cât şi inflorescenţele tinere. Şi aceasta e uşor iute, puţin picantă, putem spune, şi bogată în caroten”, declară dr. ing. Costel Vânatoru, coordonator al Laboratorului de Genetică şi Ameliorare din cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.

Pentru că are şi efect terapeutic, această specie este utilizată în detoxifierea organismului, în tratamentul durerilor de cap, de stomac, a febrei, la reducerea tensiunii arteriale, în afecţiuni oftalmologice şi digestive.

Crizantema de Buzău este una dintre cele mai interesante „verdeţuri” asiatice, care se cultivă atât pentru frunze cât şi pentru florile frumoase şi delicate.

Ceaiul de crizantemă şi alimentele consumate nu au efecte secundare şi sunt foarte accesibile, astfel încât persoanele de toate vârstele le folosesc pentru a trata boli comune. 

Frunzele tinere sunt delicioase în supe şi salate sau pot fi servite cu sos din ulei de susan, usturoi şi ridiche, înăbuşite şi preparate ca şi spanacul. Florile, şi ele comestibile, se folosesc în salate, patiserie sau în diferite dulceţuri.

Noua creaţie importantă a Staţiunii legumicole, care a trecut cu succes de procesul de ameliorare, este bogată în vitamine şi caroten, la fel ca morcovii.

Carotenul este pigment portocaliu, liposolubil, precursor al vitaminei A, prezent în morcovi, roşii, unele legume verzi, în fructe. În crizantema produsă la Buzău se găseşte într-o concentraţie foarte mare.

”Eu fac o glumă cu cei care vin pe la mine, dar o glumă adevărată: o inflorescenţă de crizantemă comestibilă echivalează cu o sacoşă de morcovi în caroten. Este foarte concentrată în caroten de care noi avem nevoie şi pe care îl găsim în această plantă.”, spune Costel Vânatoru, de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.

Carotenii alcătuiesc o clasă de coloranţi naturali din grupa terpenelor, care se găsesc în părţile unor plante ca fructul, rădăcina sau frunza. 

În organismul uman carotenul se găseşte în cantităţi mici, el fiind dizolvat în lipide. Cel mai cunoscut este β-carotenul sau pro-vitamina A, iar vitamina A mai poate fi obţinută de organism şi din α-caroten şi γ-caroten. Organismul animal nu poate sintetiza aceste provitamine, el fiind preluate din regnul vegetal. Carotenul, conform noilor studii, ar avea un efect anticancerigen şi antioxidant.

Beta-carotenul, la fel ca toate carotenoidele, este un antioxidant. Antioxidanţii sunt substanţe care inhibă oxidarea altor molecule şi protejează organismul de acţiunea nocivă a radicalilor liberi.